Bogații lumii se reorientează către ale zone. Sursa foto: Ieva Zigg | Dreamstime.com
Din cuprinsul articolului
Gheorghe Grigore Cantacuzino, supranumit „Nababul” a fost cel mai bogat român de la începutul secolului XX. Acesta a construit numeroase palate și clădiri și a făcut și acte de filantropie, în ciuda faptului că era extrem de zgârcit.
Cum era Gheorghe Grigore Cantacuzino
Constantin Argetoianu a fost unul dintre oamenii care l-au cunoscut pe Gheorghe Grigore Cantacuzino. Acesta a povestit că „Nababul” era obsedat de bani și că cei din familia lui erau lipsiți de inteligentă și de suflet.
Gheorghe Grigore Cantacuzino. Sursa foto Wikipedia
„Cantacuzineştii erau de neam mare, dar mai erau și alții pe care boieria lor nu i-a împins departe. Cantacuzineştii erau foarte bogați, dar câți multimilionari n-au rămas de căruță! Poate că Cantacuzineștii au ajuns fiindcă erau şi boieri şi bogați, sau poate numai fiindcă au avut noroc.
Rar am văzut o familie mai puțin simpatică, mai lipsită de inteligenţă şi de suflet. Bătrânul conu’ Iorgu, zis Nababul, nu urmărea decât un scop în viață, să strângă parale și să cumpere moșii. Îmbrăcat ca un spițer, cu o față banală de burghez francez încadrată în barbete spălăcite, nu-și îngăduia decât un ceas de `frivolitate` pe zi, frivolitate ce consista într-o plimbare cu dama la șosea”, a spus Argetoianu.
Constantin Argetoianu. Sursa foto Wikipedia
S-a lăsat manevrat de alții
Acesta a mai spus că politica l-a purtat în brațe toată viața pe Cantacuzino, ca pe un copil răsfățat, fiindcă s-a lăsat manevrat de alții mai deştepţi decât dânsul. Acest a mai spus că „Nababul” era preocupat mai mult de administrarea afacerilor.
„Politică făcea între picături, între două socoteli aduse de vechili zdrențăroși şi afumați și confunda adeseori răboajele oilor de la moșie cu răboajele partizanilor de la club. De altminteri, politica a fost pentru dânsul lucru secundar şi preocupare lăturalnică, care trecea după, mult după, grija administrării imensei sale averi.
Politica l-a purtat în brațe o viață întreagă, ca pe un copil răsfățat, fiindcă s-a lăsat manevrat de alții mai deştepţi decât dânsul şi care s-au folosit de el unul împotriva altuia”, menționează Constantin Argetoianu.
Gheorghe Grigore Cantacuzino a avut patru băieți și două fete. Doi băieți, Nicolae și Șerban, au făcut carieră în armată. Ceilalți doi, Mihail și Grigore au intrat în politică. Argetoianu a spus că Grigore a fost un escroc în piele de milionar și că nimeni nu-l suporta.
Fiul său era un escroc în piele de milionar
„De când îi crescuseră copiii, consimțise lui Mişu (Mihail, n.r.) şi lui Griguță (Grigore, n.r.) un avans de moștenire și, ca să nu le dea pământ sau parale, le cedase patrimoniul său politic. Amândoi îl manevrau acum pe bătrân, în locul lui Carp şi al lui Take Ionescu, mai ales Mişu, care şi-a făcut astfel o situație pe ruinele acestei Cartagine în carne şi în oase…
Din cei doi băieți civili ai Nababului, Griguță a fost un caz patologic, un escroc în piele de milionar. Detestat, disprețuit de toată lumea, n-a jucat rol în Partidul Conservator.
S-a vorbit în timpul neutralității de afacerile lui, mai ales de vânzarea `Minervei` (editură, n.r.) către nemți (trădare care l-a demonetizat cu totul), a zbârnâit puțin sub regimul Marghiloman din 1918 și a murit relativ tânăr, lăsând în urma lui acea pacoste națională cunoscută sub numele de Didina (Alexandrina, n.r.) Cantacuzino”, a mai povestit Argetoianu, potrivit Descopera.
Recomandările noastre
