Conducerea ANP a anunțat că, în 2017, nu se va demara construcția niciunei închisori noi. Șefii pușcăriilor și-au făcut public bilanțul

Cu securea UE deasupra capului, care amenință, la propriu, cu o amendă aproximată de unii la 80 de milioane de euro pe an, Administrația Națională a Penitenciarelor a devenit mai translucidă ca niciciodată. De unde era, până deunăzi, o instituție opacă și obtuză în comunicare, ANP-ul a început să dea din casă. În Raportul ANP pe 2016, dat publicității de curând sunt niște date care te lasă cu gura căscată. Și, oricât ar părea de anoste, cifrele sunt extrem de interesante dacă le privești prin comparație cu cele de acum cinci ani, spre exemplu.

Șapte evadări la 27.455 de deținuți

Chiar în debutul documentului aflăm că, dacă în 2012 am avut 31.817 de persoane aflate în custodia pușcăriilor românești, în 2016 numărul acestora a scăzut semnificativ, până la 27.455. Asta nu înseamnă, neapărat că a scăzut numărul infractorilor ci, mai sigur, că a crescut numărul condamnărilor cu suspendare

. Anul trecut doar doi curajoși au evadat, trei inconștienți au fost prinși părăsind punctul de lucru unde munceau și alți doi au fost săltați când au plecat fără aprobare din centrul reeducativ unde se aflau. Și în 2012, tot șapte astfel de abateri au fost semnalate, recordul fiind stabilit în 2013, cu 11 fapte de acest gen.

Un telefon mobil la zece condamnați

În ceea ce privește drogurile, anul trecut, s-au descoperit 162 de cazuri în care stupefiantele au ajuns în posesia condamnaților, în timp ce cu doi ani în urmă numărul acestora a fost de 183, iar în 2012, numai 122. De unde rezultă că nu există un trend favorabil, capturile fiind mai degrabă la „pont” sau la noroc.

Mai bine se stă, oarecum, la capitolul telefoniei mobile. Pușcăriașii au rămas, anul trecut fără 2.569 de celulare, față de 10.505 telefoane în 2012. Ceea ce înseamnă ori că a scăzut vigilența în penitenciare, ori că a crescut la poarta lor. Greu de interpretat.

Permisii mai dese, mai mulți gardieni agresați

Ceea ce pare greu de conceput pentru omul cinstit, răufăcătorii condamnați au dreptul la permisii și învoiri. Iar numărul acestora a crescut de mai multe ori în ultimii ani. ANP spune că numărul învoirilor de o zi a fost, în 2016 de 3.416, față de 1.014 în 2012. La permisii situația e similară. Acum cinci ani 259 de deținuți au fost acasă mai multe zile la rând, iar anul trecut numărul lor a fost de 1.634! Aceasta în condițiile în care angajații penitenciarelor au fost agresați de 96 de ori în 2012 – record pe cincinal, de 71 de ori în 2016 și doar de 13 ori acum cinci ani!

O treime din pârnăiași au între 31 și 40 de ani

În momentul de față, conform statisticii ANP, în pușcăriile românești ponderea o au condamnații cu vârste între 31 și 40 de ani, adică 8.715 inși. Pe locul III se situează, deținuții cu vârste între 22 și 30 de ani, iar medalia de argint, la bătaie, o au cei care au sărit de 41 de ani, până la 60. Vârstinici de peste 61 de ani nu erau, la sfârșitul anului trecut decât 865 de infractori condamnați, iar numărul minorilor era de 407.

În 2015 au fost analizate 21.642 de cereri de eliberare condiționată, din care 11.331 au fost propuși și 10.920 eliberați. Anul trecut numărul cererilor a scăzut la 20.028 iar eliberările au fost și ele mai puține. Doar 9.216 pârnăiași au ieșit din penitenciar înainte de termen.

Revoltele de anul trecut, pagube de 112.210 lei

În ultimii ani deținuții români s-au deșteptat. Mulți dintre ei, bine sfătuiți, s-au plâns la CEDO pentru condițiile proaste de detenție. Invariabil, instanța supremă europeană le-a dat dreptate și a obligat statul român la daune din ce în ce mai mari. Dacă în 2012 s-au acordat despăgubiri de 119.950 euro, în cinci ani suma a crescut de peste 12 ori ajungând, anul trecut, la 1,62 milioane euro. Că deținuții sunt extrem de nemulțumiți de condițiile în care își ispășesc pedepsele e de notorietate. În urma revoltelor de anul trecut, din aproape toate penitenciarele din țară, au fost semnalate 50 de incidente notabile, în 15 închisori, soldate cu 37 de prezentări la IML. 98 de condamnați au fost cercetați penal iar paguble provocate în special în urma incendierilor au fost de 112.210 de lei.

Sinucideri, ciroze, infarcturi și indigestii cauzatoare de moarte

Numărul deceselor celor aflați în custodia ANP s-a diminuat, dar insesizabil, cel mai probabil pentru că și numărul persoanelor lipsite de libertate s-a micșorat și el. Astfel, în 2012 au murit în pușcărie 115 oameni și în 2016 doar 98. Recordul pe cincinal a fost, însă, în 2014, cu 122 de decese. În 2016, din numărul total de decedați, zece s-au spânzurat, tot atâția au murit de ciroză, 32 de boli neoplazice, 27 de inimă și unul de indigestie. Dar e necesar să subliniem, doar 19% din decese s-au produs, efectiv, în celulele lor, restul decedând în spitalele publice sau din cele ale sitemului penitenciar. Dacă pușcăriași avem prea mulți, numărul gardienilor este subdimensionat. Chiar dacă ANP are în schemă un număr de 15.041 angjați, numărul slariaților este de numai 12.143, din care 9.714 agenți de pază și doar 2.192 de ofițeri.