Ceaușescu nu a avut curaj să taie pensiile scriitorilor care nu-l slăveau

Nicolae Ceaușescu a simțit nevoia de a avea alături de el scriitori, poeți și critici literari, în încercarea lui de a ajunge „Făurarul României Socialiste”. El i-a recompensat gras pe cei care lăudau „munca” și s-a temut de ceilalți.

Nicolae Ceauşescu încerca să-şi fidelizeze în jurul său scriitorii „celebri” ai epocii, potrivit documentelelor Secţiei de Propagandă a PCR, de la Arhivele Naţionale ale României. „Evenimentul zilei” a descoperit că în plin cult al propriei personalități, pe 22 noimebrie 1983, dictatorul a semnat un ordin special prin care pensiile a zeci de scriitori au fost mărite peste cuantumul acceptat de lege.

Pentru „merite deosebite”

„Ţinând seama că unii dintre scriitorii pensionari au avut merite deosebite în dezvoltarea culturii şi au vârste înaintate sau sunt suferinzi, supunem aprobării propunerea privind majorarea pensiilor pentru limită de vîrstă unui număr de 28 de membri ai Uniunii Scriitorilor,” se arată în raportul înaintat lui Nicolae Ceauşescu. Printre cei propuşi, cap de listă era Mihail Beniuc (1907-1988), fostul preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România. El este celebru pentru odele și omagiile dedicate cuplului Cueașescu: „mama ideală”, „genialul soţ”, „arhitect”, „corp ceresc”, etc.

Valentin Ceaușescu, apariție rară în public. Evenimentul pentru care fiul fostului dictator a ieșit din anonimat

Cătălin Cîrstoiu, la HAI România: „Să nu vă așteptați de la mine să mă retrag”. Video

Eugen Jebeleanu (1911-1991) a fost unul dintre cei mai cunoscuţi poeţi ai epocii. Faima sa a ajuns internațională după pu bli carea poeziei „Surâsul Hiroshimei”. Geo Bogza, (1908-1993) după ce s-a afirmat ca un excelent poet avangardist, a trecut cu arme și bagaje în tabăra comuniștilor. În momentul când a primit un premiu literar, el a mulțumit PCR: „Am convingerea că partidul și guvernul exprimă, și cu acest prilej, voința și sentimentul poporului”. Semn că lui Ceaușescu îi era frică de breasla scriitorilor este și faptul că pe lista celor care primeau pensii uriașe de la stat era și Constantin Noica, un cunoscut adversar al comunismului. Filozoful avea o pensie de 4.208 lei.

Cine sunt cei 28 de scriitori

Raportul avizat de Nicolae Ceaușescu cuprindea numele, vârsta și pensia aprobată pentru 28 de scriitori, poeți și critici literari, printre aceștia: Mihai Beniuc (76 de ani) - 4.300 de lei, Geo Bogza (75 de ani) - 4.000 de lei, Mihail Cruceanu (96 de ani) - 4.800 de lei, Eugen Jebeleanu (72 de ani)- 4.000 de lei, Șerban Cioculescu (81 de ani) - 3.764 de lei, Ion Clopoțel (91 de ani)- 4.235 de ani, Edgar Papu (75 de ani)- 4.202 de lei, Constantin Noica (74 de ani) - 4.208 de lei, Cella Delavrancea (96 de ani) - 4.137 de lei, Radu Tudoran (73 de ani) - 4.000 de lei, Cella Serghi (76 de ani) - 3.500 de lei, Virgil Teodorescu (74 de ani) - 4.000 de lei etc.

Urmașele lui Sadoveanu, ținute în puf

Pentru că Mihail Sadoveanu (1880-1961) a fost catalogat în perioada ceaușistă drept un mare scriitor (aniversarea de 70 de ani de la debut a fost sărbătorită printr-o ceremonie națională) și urmașii săi au beneficiat de protecție financiară din partea PCR.

Astfel, Valeria Sadoveanu, a doua soție, primea, în 1983, o pensie mare de 3.500 de lei. Salariul mediu lunar era atunci de 2.000 de lei, în jur de 150 de dolari.

Nevasta lui Sadoveanu era recompensată cu această pensie imensă pentru meritul că ar fi făcut parte din numele de seamă ale literaturii românești. „Valeria Sadoveanu s-a impus în literatura română prin traducerea în limba română a unor capodopere ale literaturii universale”, se precizează în documentele vremii.

Și Profira Sadoveanu, unul dintre cei 11 copii ai scriitorului din primul mariaj, a fost recompensată, în același an, cu o pensie de 3.500 de lei pe lună. Și Profira a fost introdusă în galeria literaturii române datorită cărților în care relatează copilăria petrecută alături de Mihail Sadoveanu.