A fost rezolvat misterul Marelui Smog din 1952 la mai bine de 60 de ani de la apariția fenomenului sever de poluare a aerului.
În anul 1952, mai multe străzi din Londra au fost cuprinse de o ceață densă, aceasta fiind cea mai gravă poluare atmosferică din istoria Europei. Misterul apariției acestei ceți a fost rezolvat după 60 de ani.
Pe data de 5 decembrie 1952, o ceață densă a învăluit capitala Marii Britanii. Locuitorii nu s-au îngrijorat, nefiind prima dată când au văzut astfel de fenomene. Totuși, condițiile deveneau din ce în ce mai rele, cu fiecare zi ce trecea. Cerul devenise negru, iar vizibilitatea se redusese la câțiva metri. Fenomenul a durat 5 zile, timp în care 150.000 de persoane au fost spitalizate, dintre care 12.000 au murit, majoritatea din cauza unor infecții ale căilor respiratorii, informează Daily Mail.
Misterul apariției ceții a fost rezolvat după 60 de ani. Cu o zi înaintea apariției ceții, mai exact joi, 4 decembrie 1952, un anticiclon s-a instalat asupra Londrei, schimbând brusc nivelul temperaturii. Astfel s-a făcut extrem de frig. Oamenii și-au alimentat sobele pentru a se încălzi, iar coșurile au început să fumege. Cerul, deja acoperit, s-a transformat într-un „big smoke” (fum uriaș).
Așasar ceața densă era, de fapt, fum provenit de la sobe. Cărbunele de după război, de o calitate mediocră, conținea o anumită proporție de sulf, ceea ce a sporit cantitatea de dioxid de sulf prezent în fumul degajat. Anticiclonul, care a împiedicat dispersia gazelor poluante, și temperatura scăzută, care a favorizat condensarea vaporilor de apă, au agravat situația. O echipă internațională de chimiști au vrut să afle ce proces chimic ar fi putut conduce la apariției ceții ucigașe. Cercetătorii știau că sulful contribuise la crearea ceții și că particulele ce conțineau acid sulfuric aveau legătură cu decesele.
Responsabil pentru dezastru a fost dioxidul de azot, un alt subprodus rezultat din combustia cărbunelui. În amestec cu dioxidul de sulf, a creat acidul sulfuric și a provocat „ceața”.
Prezența particulelor fine la Beijing este legată în proporție de 22 la sută de combustia cărbunelui. Potrivit unui studiu realizat de Greenpeace, publicat în 2013, poluarea generată de cele 196 de centrale pe cărbune situate la periferia capitalei chineze a provocat decesul a aproape 2.000 de locuitori ai Beijingului în 2011 și a aproape 8.000 de persoane în provincia Hebei. Cercetătorii au spus că ceea ce se produce azi în China este o ecuație similară cu cea din 1952 de la Londra. Mai mult: în afară de dioxidul de sulf și de dioxidul de azot, care provin în principal de la centralele electrice ale țării, intervine în proces și amoniacul, care rezultă din folosirea îngrășămintelor și a mașinilor.
„Credem că am rezolvat misterul ceții din Londra și, în consecință, îi oferim Chinei cheile în privința modalității de a-și îmbunătăți calitatea aerului”, conchid specialiștii.