Ceasul de buzunar care i-a aparținut poetului Mihai Eminescu a fost adjudecat la prețul de 19.000 de euro la licitația "Istoria românilor" organizată de Artmark, marți seara, în Capitală.
Ceasul — o piesă unicat, cu dedicația "Maestrului slovei" din partea Junimiștilor — a intrat în licitație la suma de 5.000 de euro.
La aceeași sesiune au fost adjudecate și faimoasa reprezentare a lui Mihai Viteazul, gravura realizată de Aegidius Sadeler II la Praga, în 1601, la prețul de 4.750 de euro, timbrul Cap de Bour 108 de parale (1858), însoțit de două certificate de autenticitate, la 9.500 de euro.
Marți seara, Artmark a organizat și licitația de postmodernism și artă contemporană, unde cea mai bine vândută lucrare a fost "Jurământ" de Ion Țuculescu, la 40.000 de euro.
Printre loturile cumpărate la sume ridicate s-au mai numărat lucrările "People Moving to the Right" de Mircea Rusu, 15.000 de euro, "La pyramide rouge" de Horia Damian, la 13.000 de euro, "Anemone" de Corneliu Baba, la 9.000 de euro, "Red and Black Stripes" de Sandu Darie, la 8.000 de euro.
Licitaţia „Istoria Românilor”, ce a avut loc aseară și unde Artmark a scos la vânzare un ceas de buzunar, despre care casa de licitații susține că a aparţinut poetului Mihai Eminescu, a stârnit multe dezbateri. Preţul de pornire al piesei unicat a fost de 5.000 de euro, iar cunoscutul eminescolog, profesorul unive r - sitar Nicolae Georgescu, a autentificat obiectul. În catalogul licitaţiei era trecut „Ceas de buzunar ce a aparținut poetului Mihai Eminescu, cu dedicație din partea junimiștilor: «Maestrului slovei», datat 1876. Mecanism cu armare manuală având 15 rubine, serie carcasă 12902”. Ceasul are gravat pe capacul din spate iniţialele poetului, «M. E.», încadrate de motive florale și vine însoţit de cutie şi cheie pentru întoarcere”. Mulți colecționari au fost însă neîncrezători în ceea ce privește autenticitatea obiectului.
„Să fie clar, nu sunt evaluator. Ca istoric literar, însă, am văzut pentru prima dată ceasul în 1994, la o casă de licitații. Dincolo de monogramă, mi-a atras atenția anul în care a fost dăruit. Este 1876, an în care Eminescu a fost primit oficial în „Junimea” și a primit cadou din partea societății un baston cu mânerul de fildeș, cu monogramă stilizată și un ceas. Bastonul din bambus se află la Muzeul Județean din Pitești, din 1970, și a fost adus de la Chișinău. Așa am făcut legătura cu ceasul”, a povestit, pentru EVZ, prof. univ. Nicolae Georgescu. Ceasul din argint al lui Eminescu, mai puțin valoros decât cel primit de la tatăl său în 1881, și pe care poetul îl amaneta când nu mai avea bani, a fost purtat zilnic de poet. Despre Eminescu se știa că avea obsesia timpului și chiar folosea o expresie în limba germană: „Am să devin un ticăit!”
CITEŞTE ŞI: Ce secrete ascunde ceasul lui Mihai Eminescu
Recomandările noastre
