Odată cu trecerea zilelor de sărbătoare, după ce sunt desfăcute cadourile de sub brad și după mesele îmbelșugate, apare și cealaltă față a Crăciunului.

Cealaltă față a Crăciunului este mult mai urâtă, plină de gunoaie, ambalaje și multe resturi de mâncare aruncate la tomberon.

De regulă, de Sărbători se cumpără multe produse alimentare, care nu pot fi consumate în cele două sau trei zile de Crăciun. Este o reminescență din mult lăudata epocă de aur, de dinainte de 1989, când magazinele erau goale. Atunci, românii petreceau cu orele la cozile pentru alimente și cumpărau cam tot ce le pica la mână, făcând provizii pentru luni de zile. Pentru că nu se știa când vor mai avea ocazia să prindă o bucățică de mușchi țigănesc, un baton de salam ori un calup de cașcaval.

Epoca de aur a trecut, cu toate lipsurile sale, însă obiceiurile au rămas. Iar acest lucru se observă cel mai bine, după sărbători, la tomberon. O bună parte din alimentele cumpărate, au fost aruncate. În săptămâna de după Crăciun se produce atât de mult gunoi, cât într-o lună obișnuită

„De la cadouri sunt foarte multe ambalaje. În special hârtie, carton. Să vă faceți o idee, în această săptămână se produc aproape cât într-o lună obișnuită în timpul anului. De mâine încolo (luni, 27 decembrie – n. red.) o să predomine ambalajele de băuturi. În special PET, dar și sticlă”, a spus Dan Ceaușescu, directorul unei societăți de salubrizare, conform Digi 24.

Românii dau vina pe sărăcie pentru risipă

Tomberoanele sunt pline, în aceste zile, de jucării vechi, pantofi și ghete uzate, haine rupte și foarte multe ambalaje de cadouri. Iar peste toate foarte multă mâncare, resturi de preparate gătite în casă sau cumpărate de la market. Tot ce a rămas de la masa de Crăciun a ajuns la gunoi.

Românii dau vina pe sărăcie, pentru ceea ce se întâmplă, pentru că fac mai multe cumpărături decât au nevoie. Paradoxal. Căci, dacă sărăcia este motivul real situația ar trebui să fie tocmai pe dos. Oamenii ar trebui să fie mai cumpătați și să risipească mai puțin.

„Tot anul suferă și când are mâncare și bani de Sărbători ia mult. Oricum, nu mânâncă decât 15% din cât cumpără. Restul aruncă! Ar trebui nivelul de trai mai ridicat, ca să nu mai arunce atâta mâncare. În momentul când, în permanență, ai bani mai mulți, nu mai cumperi decât cât ai nevoie! Ca în țările civilizate. Ați văzut în țările civilizate că iau o jumătate de porc și aruncă un sfert? Niciodată n-o să se întâmple așa ceva”, a spus un cetățean pentru sursa citată.

Situația din București este delicată

Mai curând risipa este o consecință a lipsei de educație civică. Iar acest lucru îi va costa foarte scump pe bucureșteni. Deja în Bcuurești se produce mult prea mult gunoi menajer, iar operatorii de salubritate nu mai au unde să-l depoziteze.

„Bucureștiul e într-o situație delicată. Are un singur depozit de deșeuri funcțional la ora asta. Și acela cu o capacitate deja depășită. Se produce, în București, o cantitate imensă de deșeuri în fiecare zi, estimez că peste 2500 de tone de deșeuri zilnic se produc în București. Dacă nu mai bine! În ritmul ăsta, la fiecare cinci ani o să mai facem încă un munte de gunoi lângă București”, a atras atenția Dan Ceaușescu.