Sute de mii de români care au credite la bănci sau la instituții financiare nebancare așteptau o veste bună. Judecătorii de la Curtea Constituțională a României urmau să se pronunța pe o lege importantă, însă au amânat decizia.

Românii care au credite la bănci așteptau o decizie importantă. Curtea Constituţională a României (CCR) trebuia să pronunțe, miercuri, decizia pe sesizarea asupra legii privind protecţia consumatorilor împotriva dobânzilor excesive. Însă judecătorii CCR au amânat pronunțarea pentru 7 octombrie.

Ce scrie în sesizare

Sesizarea a fost transmisă Curţii Constituţionale de parlamentari PNL. Pe 6 mai, plenul Camerei Deputaţilor a dat vot favorabil proiectului de lege privind protecţia consumatorilor împotriva dobânzilor excesive, în scopul menţinerii echilibrului contractual şi al asigurării integrităţii pieţei financiar-bancare interne.

Deputaţii au adoptat un amendament respins iniţial de comisiile de specialitate, potrivit căruia, „prin excepţie de la prevederile art. 5, în cazul creditelor de consum în valoare maximă de 15.000 de lei, suma totală de rambursat de către consumator nu poate depăşi dublul sumei împrumutate''. Articolul 5 prevede că "dobânda anuală efectivă în cazul creditelor de consum nu poate depăşi cu mai mult de 15 puncte procentuale dobânda de referinţă practicată de BNR".

Dobânda anuală pentru creditele imobiliare

Potrivit unui alt amendament, creditor financiar este o instituţie de credit autorizată de Banca Naţională a României, o sucursală din România a unei instituţii de credit străine, o instituţie financiară nebancară sau o entitate care desfăşoară activitatea de recuperare creanţe.

Un articol modificat de deputaţi prevede că „dobânda anuală efectivă la creditele imobiliare nu poate depăşi cu mai mult de două puncte procentuale dobânda de referinţă practicată de BNR pe piaţa financiar-bancară internă; în cazul în care creditorul financiar este o instituţie financiară nebancară, dobânda anuală efectivă la creditele imobiliare nu poate depăşi dublul dobânzii de referinţă practicată de BNR pe piaţa financiar-bancară internă''.

Un alt amendament stipulează că dobânda anuală efectivă în cazul creditelor de consum nu poate depăşi cu mai mult de 15 puncte procentuale dobânda de referinţă practicată de BNR.

„Românii plătesc cele mai mari dobânzi din Europa”

După ce legea a trecut de Parlament, senatorul Daniel Zamfir a subliniat: „Băncile şi IFN-urile nu mai pot practica ce dobânzi vor! Legea se aplică şi credirelor în derulare şi prevede:

1. Pentru creditele ipotecare, DAE nu poate fi mai mare decât dobânda de referinţă a BNR +2%;

2. Pentru creditele de consum, DAE nu va depăşi dobânda de referinţă a BNR +15%;

3. Pentru creditele de consum mai mici de 15.000 lei, suma totală de rambursat nu va putea depăşi dublul sumei împrumutate".

Deputatul USR Cosette Chichirău a calificat proiectul de lege ca fiind „populist'' şi „neconstituţional''. „În martie 2019, CCR a declarat, cu unanimitate de voturi, 'pachetul de legi Zamfir' neconstituţional. Acest proiect reia una dintre ideile din acest pachet şi anume plafonarea dobânzilor. Prin acest proiect, unii parlamentari îşi rezolvă problemele de familie sau cele de interes personal, de natură penală", a argumentat aceasta, cerând atunci respingerea proiectului.

La rândul său, liderul deputaţilor PSD, Alfred Simonis, a susţinut că proiectul are ca obiectiv plafonarea dobânzilor în România, în condiţiile în care, pe alocuri, media dobânzii este de patru ori mai mare faţă de media Uniunii Europene. „Cred că e momentul ca românii să nu mai plătească cele mai mari dobânzi din Europa", afirma Simonis.