Pe de o parte, Turcia s-ar putea confrunta cu o campanie susținută de astfel de atacuri teroriste, în viitorul apropiat. În al doilea rând, atacurile ar putea da peste cap atmosfera politică, și așa volatilă, din Turcia și ar putea inflama relațiile dintre stat și grupările kurzilor, mai mult decât se întâmplă deja.

Depinde de cine va fi acuzat pentru aceste atacuri, care va fi răspunsul autorităților și cel al opoziției, în special al partidelor kurde.

Dialog politic fragil

Autorii atacului de sâmbătă urmăresc polarizarea societății și creșterea violențelor în Turcia, dar și distrugerea dialogului politic, fragil, din țară. ISIS a amenințat Turcia de când Ankara s-a alăturat coaliției anti-Statul Islamic. Dar premierul Ahmet Davutoglu spune că, pe lângă ISIS, PKK și gruparea de extremă stângă DHKP-C sunt potențiali suspecți. PKK, Partidul Muncitorilor din Kurdistan, are o campanie separatistă de mai bine de 30 de ani; iar DHKPC, Frontul Revoluționar de Eliberare, este gruparea care a revendicat responsabilitatea pentru atacul sinucigaș din 2013, de la ambasada SUA din Ankara.

Alegeri anticipate

În Turcia, vor avea loc alegeri generale în 1 noiembrie, un scrutin crucial pentru echilibrul politic, al doilea scrutin din acest an. Președintele Recep Erdogan vrea să recâștige majoritatea parlamentară pentru partidul său, Justiție și Democrație (AKP), și face apel la sentimentele naționaliste ale turcilor, care tind să fie puternic anti-kurde. Analiștii nu cred, însă, că AKP va obține majoritatea absolută, ci se va ajunge la o nouă coaliție instabilă.

Pacea între guvernul de la Ankara și kurzi este extrem de greu de atins. Iar o combinație toxică pentru Turcia ar fi cea între o economie slabă, revolte ale kurzilor și o campanie teroristă a ISIS.