Victoria Partidului Libertății (FPÖ) la alegerile generale din Austria a survenit în timp ce Israelul își intensifică loviturile aeriene pe tot cuprinsul Libanului. Premierul libanez Najib Mikati a declarat că peste 1 milion de oameni au fost dislocați de la casele lor din cauza loviturilor.
Numărul include și un număr apreciabil din cei 2 milioane de sirieni care se estimează că s-au refugiat în Liban în urmă cu un deceniu pentru a scăpa de războiul din propria lor țară. Mulți dintre ei s-au confruntat în Liban cu discriminarea, iar presa a scris că în cursul loviturilor israeliene refugiaților sirieni li s-a refuzat accesul în adăposturile libaneze anti-bombardament.
Mii de sirieni se repatriază în prezent, de data aceasta alături de tot mai mulți libanezi. Ce vor găsi dincolo de graniță e o țară încă devastată de război. Chiar luna aceasta Comisia de Anchetă privind Siria a ONU avertiza că țara se va confrunta cu „noi valuri de ostilități”.
Europa, măcinată de criza migranților
Ramificațiile instabilității din Orientul Mijlociu vor îngrozi Europa. În weekend șefii diplomațiilor britanică, franceză și germană au făcut apel pentru o încetare a focului. „O soluție diplomatică reprezintă calea unică de restabilire a securității și stabilității pentru popoarele libanez și israelian”, a declarat David Lammy [ministrul britanic de externe - n.trad.].
În urmă cu 10 ani războiul din Siria era la apogeu. În raportul ei de final de an de atunci, agenția pentru refugiați a ONU afirma că „2014 a fost anul în care asistența umanitară a ajuns la un punct de ruptură, astfel că dacă lucrurile nu se vor ameliora ne vom confrunta cu o situație gravă”.
Uniunea Europeana. Sursa foto: Unsplash
Și acea situație chiar a sosit, în 2015, iar răspunsul Europei - și, mai precis, al Germaniei - a fost să deschidă larg porțile continentului în luna august a aceluiași an. Aproximativ 1,3 milioane de refugiați și emigranți s-au revărsat în Europa, provocând o instabilitate care continuă și în ziua de astăzi.
Austria era foarte căutată
Aceasta e explicația triumfului FPÖ la alegerile austriece. Alegătorii susțin - după un deceniu de imigrație în masă - obiectivul lui Herbert Kickl [liderul FPÖ - n.trad.] de a transforma țara în „Fortăreața Austria”.
În 2015 Austria era pe locul trei, după Ungaria și Suedia, în topul solicitărilor de azil per capita, iar de atunci resentimentele populației au crescut consecvent. Imigrația și insecuritatea au fost tema principală a scrutinului. FPÖ a acuzat Partidul Popular (ÖVP) de centru-dreapta aflat la putere că „nu ne-a securizat frontierele, dar în schimb ne-a degradat poliția la nivelul unui soi de «comitet de bună primire» pentru imigranții ilegali”.
Conform estimările, în Austria au intrat 240.000 de imigranți ilegali de când ÖVP a câștigat alegerile din 2020. Iar acest lucru în pofida unei ample campanii publicitare lansate în 2022 de guvern pentru a descuraja imigrația. Printre reclamele difuzate pe rețelele sociale e una care afirma: „Migrație ilegală: Nu veți reuși”. O alta se fudulea că „Pe aici nu se trece”.
La fel ca un număr tot mai mare de formațiuni europene de centru, ÖVP a fost pedepsit pentru că și-a încălcat promisiunea de a securiza frontiera.
Un subiect primordial
Această chestiune a ajuns să domine întreaga politică europeană, la mare depărtare de alte probleme, iar partidele care ignoră furia electoratului vor resimți consecințele pe propria piele. Rishi Sunak a plătit prețul eșecului de a reduce migrația în masă (cum o va face și Keir Starmer, la vremea lui), pe când Emmanuel Macron și Olaf Scholz și-au văzut autoritatea disipându-se în ultimii doi ani fiindcă au stat cu mâinile în sân în timp ce granițele le erau năpădite.
Europa se confruntă acum cu o nouă criză de natură a genera refugiați și emigranți în Orientul Mijlociu. De data aceasta niciun conducător european n-o va mai imita pe Angela Merkel proclamând o invitație în alb, însă cu siguranță vom asista la o creștere semnificativă a numărului de nou-sosiți ilegali, fie pe ruta balcanică, fie traversând Mediterana.
În august 2015, când Merkel a deschis porțile Europei, a făcut-o cu strigătul mobilizator „suntem capabili s-o facem”. Istoria a dovedit că Merkel a făcut o greșeală enormă. Europa va fi nevoită să urmeze exemplul Austriei și să se transforme într-o fortăreață. Fiindcă, dacă nu o va face, întregul continent va ajunge după o vreme să fie așa cum e acum Libanul