La fel ca într-o faimoasă nuvelă a lui Arthur Conan Doyle, creatorul lui Sherlock Holmes, absența reacției este un semnal care ar trebui să ne capteze atenția.
Tăcerea piețelor, un semn. Dar pentru ce?
De data aceasta, câinele care nu a lătrat sunt piețele financiare care se confruntă cu campania electorală americană. În alte sectoare - de exemplu în lumea presei, și în Europa în ansamblu - această campanie a fost urmată de o stare de spirit anxioasă, cu o gamă vastă de manifestări, de la trepidaţie la panică.
Piețele de valori, atât în ceea ce privește acțiunile, cât și obligațiunile? Calm plat, cu înclinație spre optimism. În plus, în ultimele luni, indicii bursieri americani au crescut.
Piața cea mare, unde sunt tranzacționate titluri cu venit fix, de la bonuri de trezorerie până la obligațiuni ale companiilor private, nu a avut episoade semnificative de teamă.
Cu toate acestea, incertitudinea privind rezultatul final este la cel mai mare nivel, o situație antipatică deoarece se spune că piețelor nu le place incertitudinea.
SUA și neliniștea burselor
Nu știm nici măcar dacă vom avea un câștigător pe 6 noiembrie, sau dacă următorul ocupant al Casei Albe va avea o majoritate în Congres. Mulți au descris de luni de zile aceste alegeri drept un eveniment epocal, dincolo de care ar putea exista Apocalipsa.
Investitorii și economisitorii din întreaga lume căscă plictisiți în fața acestor alarme și continuă să parieze capital pe piața din SUA. Să fie oare nişte inconștienți care nu au înțeles nimic?
De remarcat că printre acești investitori se numără și mulți europeni, chinezi, japonezi, arabi: piața financiară americană fiind mai globală dintre toate.
Aşa că nu sunt doar acei americani „provinciali” care continuă să cumpere acțiuni și obligațiuni, ci întreaga lume. Greşesc oare cu toţii? Sau poate investitorii au unele motive întemeiate pentru a rămâne calmi.
Care e starea piețelor globale înainte de alegerile din SUA
Un fapt care îi poate liniști: oricine a investit 10.000 de dolari pe bursele din SUA la începutul acestui mileniu are acum 27.000 de dolari net de inflație, adică capitalul lor s-a reevaluat de peste două ori și jumătate, după actualizarea creșterilor de preț.
Cine a investit acei 10.000 de dolari la începutul mileniului în bursele din restul lumii (Europa, Japonia, China etc.) are astăzi doar 16.000 de dolari. Este un fapt pe care îl extrag din lungul raport despre economia americană publicat de săptămânalul The Economist, o mină de statistici edificatoare.
Mare atenţie la date. Acea comparație începe din anul 2000 și ajunge până astăzi. Între timp au avut loc atacurile din 11 septembrie 2001 care au fost cel mai grav masacru terorist din istoria Americii; cele două războaie „greșite” din Afganistan și Irak, marea criză financiară din 2008 declanșată de creditele ipotecare subprime și urmată de o recesiune profundă; pandemia, războiul din Ucraina și Orientul Mijlociu.
Tot în acea perioadă am văzut alternarea a două președinții republicane ale lui Bush Junior, două președinții democrate ale lui Barack Obama, un mandat al lui Donald Trump, unul al lui Joe Biden.
De asemenea, Congresul și-a schimbat de mai multe ori majoritatea, iar Curtea Supremă a avut majorități progresiste și conservatoare.
Pariul contra SUA, pierzător
Un observator care compară toate aceste răsturnări de situaţiii, precum și performanța piețelor, ar ajunge la concluzia legendarului investitor Warren Buffett: „De-a lungul istoriei, cei care au pariat împotriva Americii au pierdut întotdeauna”.
Observând alternanțele politice pe care le-au experimentat Statele Unite în ultimii 24 de ani putem face altă considerație şi anume că există posibilitatea ca guvernele să conteze mai puțin decât credem.
Într-o economie de piață precum cea americană, culoarea politică a președintelui în funcție nu este atât de decisivă. Numai o reconstituire partizană a acestui sfert de secol poate susține că economia americană s-a descurcat bine sub democrați și rău sub republicani, sau invers.
Calmul piețelor se sprijină pe baze solide: convingerile noastre politice pot inspira judecăți excelente sau teribile asupra Administrației în funcție, însă America rămâne mereu America și performanța sa pe termen lung derivă evident din factori diferiţi de ciclurile sale electorale.
Economia SUA, creștere mai mare decât cea din China comunistă
Un alt fapt care recomandă scepticismul în fața profețiilor constante privind decadența americană: în 1990, în cadrul G7, PIB-ul SUA era de 40% din total; astăzi, departe de a scădea, ponderea sa a crescut la 50%.
În ceea ce privește venitul pe cap de locuitor - un indicator mai important pentru că măsoară nivelul economic al locuitorilor - America depășește Europa cu 30%. În cel mai sărac dintre toate cele 50 de state americane, care este Mississippi, muncitorii câștigă mai mult decât germanii, darămite francezii sau italienii.
Cât despre celebra „depășire chineză” pe care toată lumea o considera aproape inevitabilă în urmă cu un deceniu: înainte de pandemie economia chineză ajunsese să cântărească 75% din cea a SUA, astăzi a scăzut la 66%.
Din 2020, creșterea reală în Statele Unite a fost de trei ori mai mare față de cea a restului G7 (care include Japonia Germania Franța Regatul Unit Italia Canada).
SUA, regina tehnologiei
Cele șapte surori americane ale Big Tech, protagoniste ale digitalului, valorează mai mult decât toate bursele din Japonia, Germania, Marea Britanie și Canada la un loc.
Doar Amazon de una singura investește mai mult în cercetare decât toată Italia (Stat + întreprinderi).
Oricine vrea să găsească o urmă a influenței lui Trump sau Biden în aceste comparații caută răspunsurile în direcția greșită.
Printre altele, în ceea ce privește aspectele calificative ale politicii economice recente - plăți masive de subvenții anti-Covid, taxe împotriva Chinei, ajutoare de stat pentru reindustrializare - cele două Administrații au făcut lucruri foarte asemănătoare.
Adevărul este că, în ciuda faptului că are o reputație groaznică și chiar este insultat de mulți studenți de la universitățile europene de elită, capitalismul are un avantaj.
Alegerile din SUA, impact redus asupra piețelor
Iar America rămâne – în ciuda tuturor corecțiilor și contaminărilor – pământul în care capitalismul încă reușește să dea tot ce are mai bun.
De când locuiesc în Statele Unite, adică de la provocarea electorală dintre Al Gore și George W. Bush din 2000, am auzit ciclic la fiecare patru ani că „acestea sunt cele mai importante alegeri din istorie, miza nu a fost niciodată atât de mare”.
De asemenea, aud mereu de la unii dintre prietenii mei că „dacă câștigă X sau Y” pleacă în Canada (au continuat să rămână aici). Alegerile sunt importante desigur din multe motive.
Cu toate acestea, impactul lor asupra economiei, în lumina dovezilor empirice, este mai puțin puternic decât ceea ce se spune în mitinguri.
Economia nu este totul, însă rămâne un motiv decisiv pentru a face din America un magnet pentru talente care pleacă din alte părți ale lumii, care „votează cu picioarele” și nu par să-și schimbe ușor părerea în funcție de cine este președintele la momentul respectiv.
(Articol de Federico Rampini, Il Corriere della Sera; Traducerea: Cătălina Păunel, RADOR RADIO ROMÂNIA)