Nu mai puţin de 800 de membri ai societăţii civile (patronate, sindicate, mass-media, organizaţii nonguvernamentale), câte 100 în fiecare regiune a României, vor fi instruiţi, în următorii trei ani, în speranţa că vor deveni experţi în dialog social, capabili să facă un lobby eficient. Asta îşi propune proiectul "Partener Activ şi Implicat", cofinanţat din fonduri europene, lansat zilele trecute de Academia de Advocacy.
Proiectul are drept scop "crearea unei mase critice de specialişti din rândul structurilor societăţii civile, care să poată influenţa activ şi competent decizia politică în probleme de interes public", susţin reprezentanţii Academiei de Advocacy. "Aceştia vor stăpâni tehnici şi mecanisme profesionale de intervenţie în dialogul social, vor cunoaşte modalităţile legale de acces şi intervenţie în procesul public de decizie şi vor putea susţine argumentat poziţia celor pe care îi reprezintă în negocierile cu decidenţii politici", îşi mai propun aceştia.
Iniţiativa care a primit girul Uniunii Europene vine însă într-un context social care a arătat că, deşi instituţional există, dialogul social din România este mai degrabă "mimat" la nivelul instituţiilor publice, susţin partenerii sociali cu care executivul trebuie să se consulte. Cele mai multe decizii cu efecte la nivelul întregii populaţii au trecut peste solicitările formulate de reprezentanţii societăţii civile (sindicate, patronate, ONG-uri), iar unele n-au avut în spate nici măcar o dezbatere publică, fiind traduse prin ordonanţe de urgenţă devenite publice doar după publicarea lor în Monitorul Oficial.
"Se mimează mult la capitolul dialog social"
Reducerile salariale din sectorul bugetar, impozitarea suplimentară, dar şi reducerea pensiilor, eliminată abia la Curtea Constituţională, sunt câteva exemple de măsuri guvernamentale care au fost plăsmuite şi decise între zidurile executivului, în ciuda solicitărilor constante venite din partea societăţii civile. La fel, legea salarizării unitare, care s-a dezbătut cu partenerii sociali câteva luni bune anul trecut, a fost amendată deja de câteva ori de reprezentanţii executivului şi a generat reduceri salariale pentru care societatea civilă nu şi-a da girul.
"Se mimează mult la capitolul dialog social în România. Există un cadru instituţional foarte stufos, dar eficacitatea de acolo este la genunchiul broaştei. E vorba despre atitudinea oamenilor, despre modelul cultural de tip românesc", admite vicepreşedintele confederaţiei Cartel Alfa, Petru Dandea, unul dintre cei implicaţi în proiectul "Partener Activ şi Implicat". Deşi susţine că problema se află mai degrabă la nivelul instituţiilor publice, aflate de cealaltă parte a mesei dialogului social, liderul sindical e de părere că reprezentanţii clasei politice nu pot fi instruiţi şi ei cum să negocieze cu societatea civilă. Motivul: "nu reprezintă grup eligibil pentru acest proiect din punctul de vedere al Fondului Social European". "Asta e una dintre problemele generate de birocraţia pe care o implică accesarea acestor fonduri", explică Dandea. Acesta speră însă ca cei 800 de experţi "să poată crea o presiune pe zona administrativ-politică şi să genereze şi o schimbare de atitudine pe linie politică". "Cu o societate civilă mai activă, clasa politică nu o să-şi mai permită atâtea derapaje. Vrem să creem parteneri reali de dialog în societatea civilă pentru instituţiile publice, problema va rămâne însă în zona instituţiilor publice. Există constrângeri majore pentru guvern care nu vin însă din zona societăţii civile, ci din zona unor cercuri sau grupuri de interese, cărora li se supune executivul", conchide liderul sindical.
Proiectul rămâne al societăţii civile, care va fi în avantaj pe termen lung, crede Ionuţ Sibian, directorul Fundaţiei pentru Dezvoltarea Societăţii Civile (FDSC). "Este un proiect pe care clasa politică nu îl are. Suntem în avantaj. Prin competenţele noastre de dialog vom face societăţii o nouă propunere", consideră Sibian.
Până când se va forma această masă critică de experţi în dialog social, "societatea românească este ca "Frumoasa fără trup din poveste", spune preşedintele Pro Democraţia, Cristian Pârvulescu. "Avem mecanismele, ştim cum ar trebui să funcţioneze - numai că ele nu funcţionează. Încercăm, prin acest proiect, să suplinim această lipsă", a conchis acesta.
Voi ce credeţi? Ce şanse de supravieţuire mai are dialogul social în România, în condiţiile în care cele mai multe măsuri ale guvernului nu au ţinut cont de societatea civilă?
Recomandările noastre
