În timp ce lumea este preocupată de propagarea SARS-CoV-2, virusul responsabil de epidemia Covid-19, Armata Populară de Eliberare își continuă neabătut activitățile în zonele „esențiale”.
În timp ce, în China, puterea de la Beijing dă asigurări că a câștigat lupta cu SARS-CoV-2, din ce în ce mai multe voci îi acuză pe oficialii chineză că au minimalizat numărul victimelor pandemiei, concomitent cu instrumentalizarea situației în favoarea Chinei, erijată acum ca salvator al Europei.
În paralel, Armata Populară de Eliberare continuă activități și demonstrații de forță, uneori și disimulat. Astfel, săptămâna trecută, Taiwan a confirmat că o navă a sa de patrulare costieră a fost avariată, la două zile de la intrarea în funcțiune, de un vas chinez de pescuit.
Un vas care nu avea nici o denumire, cum deseori se întâmplă, pentru că navele implicate în acest gen de incidente aparțin unei miliții maritime chineze și pot fi folosite astfel în scopuri politice.
Incidentul a avut loc în largul insulei Kinmen, care, în 1958, a fost în centrul celei de-a doua crize din strâmtoarea Taiwanului.
Pe de altă parte, aviația militară chineză și-a continuat demonstrațiile de forță în proximitatea spațiului aerian taiwanez. Tot săptămâna trecută, Taipei a trimis avioane de vânătoare să intercepteze avioane de luptă chineze J-11 și cel puțin un avion de alertă avansată KJ-500.
„Am detectat că un grup de avioane de luptă comuniste chineze, inclusiv avioane de avertizare timpurie KJ-500 și avioane de vânătoare J-11, făceau un exercițiu nocturn peste mare, spre sud -vestul Taiwanului, a spus ministerul taiwanez al Apărării.
„Este un mesaj puternic din partea armatei chineze care dorește să arate că operațiunile ei se desfășoară în ciuda epidemiei cu coronavirus în China continantală”, a comentat Alexander Huang Chieh-Cheng, profesor de relații internaționale și studii strategice la Universitatea Tamkang, citat de Zone Militaire.
De altfel, pe perioada acestei luni, armata chineză a desfășurat o serie de acțiuni, precum un exercițiu de luptă anti-submarine în Marea Chinei meridională, revendicat de Beijing.
Potrivit media chineze, ar fi fost vorba de „un răspuns la patrulările” navelor americane în această regiune, cum a fost cea efectuată de distrugătorul USS McCampbell, la 10 martie.
Pe de altă parte, forțele chineze au menținut un exercițiu militar cu omologii lor din Cambodgia, în ciuda pandemiei Covid-19.
De unde și preocuparea Vietnamului, care are diferende teritoriale cu China.
Pentru analiștii locali, aceste manevre militare sino-cambodgiene urmăresc divizarea ASEAN, asociația țărilor Asiei de sud-est.
În orice caz, acesta este punctul de vedere al lui Stephen Nagy, profesor de relații internaționale la Universitatea Creștină Internațională din Tokyo: „În Cambodgia, prin intermediul unor misiuni sau exerciții comune, China a găsit o modalitate foarte eficientă de a împiedica țările membre ASEAN să lucreze împreună, așa cum au declarat că vor face”.
Pentru Alan Chong, profesor la S. Rajaratnam School of International Studies din Singapore, menținerea acestor exerciții este o modalitate prin care China vrea să arate că lucrurile au revenit la normal, că a fost depășită epidemia și că ține lucrurile sub control. „China trebuie să consolideze legitimitatea regimului cât mai repede”, estimează Chong.
Comentând un exercițiu pe care tocmai l-a efectuat portavionul chinez Liaoning, citidianul Global Times, care urmează linia editorială împusă de Partidul Comunist Chinez, a afirmat că „antrenamentele și pregătirea de război nu sunt întrerupte, chiar în perioada epidemiei Covid-19”.
„China este susceptibilă să-și crească activitatea militară peste nivelurile normale”, a estimat Oh Ei Sun, cercetător la Institute of International Affairs din Singapore.
În schimb, Beijing nu a informat cu privire la eventualele cazuri de infectare cu virusul SARS-CoV-2 în rândurile forțelor sale armate.
Spre deosebire de occidentali: SUA nu a ascuns, spre exemplu, epidemia Covid-19 care a lovit echipajul portavionului USS Theodore Roosevelt.