Criza din Nagorno-Karabakh îl pune pe Putin într-o situașie dificilă, Rusia are interese mari acolo, iar obiectivul e clar- trebuie să p[streze Armenia în zona sa de influență. Iată ce scrie NEZAVISIMAIA GAZETA.

 

 

Federația Rusă trebuie să înfrâneze Azerbaidjanul, să nu piardă Armenia, să continue să fie prezentă în Caucazul de Sud

 

NEZAVISIMAIA GAZETA (Rusia) 16 octombrie 2020 - Războiul din Nagorno-Karabah continuă, iar Rusia, tot la fel, continuă să fie echidistantă față de Baku și Erevan. Câtă vreme va continua ea să-și mențină neutralitatea? Ne vom sustrage cu cinism de la faptul că această poziție de echidistanță se manifestă în contextul în care sunt zeci, dacă nu sute de morți în zona de influență geopolitică și de responsabilitate a Federației Ruse, iar apelurile de a se trece imediat la respectarea acordului privind armistițiul sunt complet înecate în zgomotul canonadei artileriei. 

În regiune se conturează o nouă realitate, care pune Rusia în fața necesității de a opta în favoarea uneia dintre părți sau de a încerca să rezolve problema cumva altfel. 

Dorința Rusiei de a rămâne în problema Karabahului la fel de îndepărtată sau de apropiată de Azerbaidjan și de Armenia este de înțeles. Soluționarea conflictului în favoarea uneia dintre părți o va face automat pe cealaltă parte să-i întoarcă Rusiei spatele. 

Dacă Karabahul va trece în proprietatea Azerbaidjanului, Armenia va avea mai multe motive să se îndepărteze de Moscova. Direcția este una singură - Occidentul. Se va pune, de exemplu, problema de ce este nevoie în republică de baza militară rusească, vor fi accelerate planurile de colaborare cu NATO, cu alte cuvinte este posibil ca situația să evolueze după scenariul georgian. 

Apropierea Azerbaidjanului de Turcia capătă un caracter ireversibil

În ultimul timp legăturile Rusiei cu Azerbaidjanul sunt influențate de factorul turcesc. Ankara a anunțat începerea recreării Neoimperiului turcesc de la Balcani până la China. Zilele acestea, pe malurile Bosforului, cu participarea reprezentanților țărilor interesate s-a discutat problema creării unei armate turcofone unice. În această lumină, apropierea Azerbaidjanului de Turcia capătă un caracter ireversibil, iar posibilul succes în campania din Karabah nu va face decât să încetinească întrucâtva acest proces. În primul rând, Baku va fi recunoscător Moscovei pentru neimplicarea în conflict de partea armeană. În al doilea rând, va trebui să-și consolideze în liniște pozițiile pe teritoriul recucerit. Însă, în consecință, posibil ca sfera de influență a Rusiei în Caucazul de Sud să se reducă la parțial recunoscutele Abhazia și Osetia de Sud. Este însă greu de spus cât de absolută va fi această influență dacă cunoști rolul vizibilei diaspore abhaze din Turcia în viața patriei istorice; sau faptul că Moscova nu a reușit încă niciodată să aducă în fotoliul de președinte al Abhaziei cel mai convenabil politician ea însăși și a reușit să facă asta cu mare dificultate în Osetia de Sud. Și este vorba de republicile al căror garant al păcii și al existenței cărora Rusia s-a oferit să fie. Totuși, odată cu creșterea simultană a influenței Turciei în Caucazul de Sud, este puțin probabil ca cineva să se apuce să-i garanteze Moscovei liniștea în Caucazul de Nord și apoi în Bașkiria și/sau în Tatarstan.

Rusia se găsește în situația în care este mai bine să nu facă ordine ea singură în conflictul din Karabah - în orice caz, vina va fi atribuită regulatorului. Nu se va reuși nici folosirea politicii obișnuite a Moscovei și înghețarea conflictului - poziția Azerbaidjanului și situația în locurile unde au loc acțiuni de luptă sunt de așa natură încât nu se mai poate spera că va putea fi menținut status quo-ul. De aceea în acest moment rămâne să se încerce utilizarea la maxim a posibilităților diplomației internaționale.

 

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, și liderul turc Recep Tayyip Erdoğan au avut pe 14 octombrie o convorbire telefonică în cursul căreia s-au pronunțat pentru activarea procesului politic, în special pe baza materialelor Grupului OSCE de la Minsk. Șeful statului rus și-a exprimat speranța că Turcia, ca membră a acestui grup, "va aduce o contribuție constructivă" la încetarea escaladării conflictului. Atragerea la maximum a tuturor centrelor de putere - începând cu Ankara și terminând cu Parisul și Washingtonul - precum și încercarea de a rezolva problema cu adevărat îi vor permite Rusiei să-și confirme ambiția de important stat regional, capabil ca prin autoritatea și influența sa să mențină pacea în perimetrul propriilor granițe. Iar acest perimetru este cel mai mare din lume. Fapt care și face din Rusia o putere globală. 

Traducerea: Rador