Ce legătură are supermarketul cu inflația?

Ce legătură are supermarketul cu inflația?

Retailul modern a contribuit la scăderea preţurilor la alimente cu 34%, în ultimii 11 ani, influenţa fiind mai puternică în perioada 2006-2011, când preţurile la alimente s-ar fi dublat în lipsa hiper şi supermarketurilor, a declarat, astăzi, economistul Liviu Voinea, la un seminar pe probleme de concurenţă.

Potrivit unui studiu prezentat de Voinea, în perioada 2000 - 2011, inflaţia agregată la alimente a fost de 113%, iar în absenţa retailului modern, aceasta ar fi ajuns la 157%.

"Retailul modern a contribuit la scăderea preţurilor la alimente cu 34% sau, mai corect spus, a moderat creşterea preţurilor la alimente. Preţurile ar fi crescut mai mult decât au crescut, iar perioada în care contribuţia (retailului modern - n.r.) a fost chiar mai puternică este 2006 - 2011, în care, practic, 52% este contribuţia. Adică preţurile la alimente ar fi fost de două ori mai mari dacă nu era retailul modern, a cărui pondere în acest timp a crescut de la 21% la 48%", a mai spus Voinea, citat de Agerpres.

Deschiderea magazinelor scade inflația

Ne puteți urmări și pe Google News

În acest sens, el a explicat că deschiderea fiecărui nou magazin de retail modern scade inflaţia la alimente cu 0,037%, adică zece noi magazine scad inflaţia la alimente cu 0,37 puncte procentuale.

În medie, trimestrial se deschid 17 noi magazine, mai multe în apropierea Sărbătorilor de iarnă, contribuţia la reducerea inflaţiei la alimente fiind de 25%.

'Intensificarea competiţiei în retailul modern duce la scăderea preţurilor la alimente, ceea ce are implicaţii asupra nivelului de trai. Dacă preţurile sunt mai mici decât ar fi putut să fie, atunci rămâne mai mult venit la dispoziţia consumatorului, care poate fi folosit fie pentru alte bunuri alimentare de calitate superioară, fie pentru alte cheltuieli de sănătate, educaţie, locuire, timp liber, ceea ce creşte calitatea vieţii', a explicat Liviu Voinea.

Impactul inflației

Conform studiului realizat de acesta, creşterea cu un punct procentual a cotei de piaţă a retailului modern reduce inflaţia la alimente cu 0,88 p.p.

"Semnificativă, statistic, este ponderea retailului modern în total retail. O creştere a ponderii retailului modern în total retail duce la o scădere a preţului la alimente. O creştere cu 1 p.p. a cotei de piaţă a retailului duce la scăderea preţului la alimente cu 0,87 p.p, ceea ce este semnificativ. Când includem preţurile la alcool şi tutun, vedem că rămâne semnificativă ponderea retailului modern, dar mai puţin, deci are o contribuţie mai mică. Creşterea cu 1 p.p a cotei de piaţă duce la scăderea preţului la alimente, inclusiv tutun şi alcool, cu 0,58%, pentru că există o piaţă neagră destul de puternică pe alcool şi tutun", a adăugat el.

În ceea ce priveşte inflaţia în ansamblu, specialistul a subliniat că retailul modern are o contribuţie semnificativă la indicele preţurilor de consum. Astfel, o creştere cu 1 p.p a cotei de piaţă a retailului modern scade indicele general al preţurilor cu 0,2%, ceea ce reprezintă o contribuţie importantă.

Retailul modern are un impact puternic Faţă de alte ţări din regiune, precum Cehia şi Polonia, impactul creşterii cotei de piaţă sau a deschiderii de noi magazine este de şapte ori mai puternic în termeni nominali.

"Nu este nimic greşit. Lăsând la o parte faptul că România are inflaţia cea mai mare din regiune, adică era normal ca şi impactul acesteia să fie mai mare, lăsând la o parte că studiul nostru ia în calcul o perioadă mai mare de timp (2000 - 2011, faţă de 2000 - 2004 n.r), rezultatul este perfect comparabil în termeni relativi, adică pe două modele diferite a reieşit o contribuţie la scăderea inflaţiei la alimente de 25%, dacă ne uităm la numărul de magazine, şi de 34%, dacă ne uităm la cota de piaţă, în timp ce pentru ţările vecine este de 30%. Deci suntem comparabili", a precizat Liviu Voinea.

"Putem spune că efectul concurenţei în retailul modern a fost de creştere a bunăstării consumatorilor români între 2000 - 2008 şi, respectiv, atenuarea scăderii bunăstării acestora în perioada de criză 2009 - 2011", a concluzionat Voinea.