E chiar foarte probabil ca războiul purtat de Donald Trump împotriva Organizației Mondiale a Sănătății să aibă motive care țin de apropierea alegerilor prezidențiale din Statele Unite și de managementul discutabil al crizei de sănătate de către Administrația Trump.
Faptul că Trump are propriile motive să atace OMS nu înseamnă, însă, că actuala conducere a acestei organizații mondiale este demnă de încredere. Independent de acuzațiile lui Trump, asupra OMS planează bănuieli grave.
O primă problemă o reprezintă finanțarea. Oricât de ciudat ar putea să pară, după Statele Unite, cel mai mare finanțator al OMS în cursul ultimilor ai a fost Bill Gates.
Prin intermediul a trei organizații create sau finanțate de multimiliardarul american ( Fundația Bill și Melinda Gates, Fondul Global pentru Combaterea SIDA și Alianța pentru Vaccine GAVI), OMS a primit peste 474 milioane de dolari în 2017, adică mai mult decât cele 401 milioane USD venite de la SUA în acelasi an.
Să acceptăm ideea că Bill Gates este un filantrop, deși există o mulțime de acuzații că ar avea alte interese, și să ne ocupăm de ceilalți finanțatori.
Pe listă se mai află grupuri Big Pharma, de pildă Pfizer, GlaxoSmithKline, Novovax și Compania de vaccinuri nosocomiale.
Ce interese și ce stratageme folosesc aceste companii, nu e cazul să mai amintesc acum. Până la urmă, nici nu pot fi condamnate. Cine investește bani în ceva o face ca să primească ceva în schimb.
Mai sunt și alte mari probleme la OMS, potrivit ziarului italian Il Giornale. De pildă, corupția, dar nu numai...
Un audit intern recent pune organizația într-o lumină defavorabilă. Auditul a declarat că Programul OMS pentru Urgențe de Sănătate, divizia responsabilă pentru focarul de coronavirus global, este sub finanțat.
În luna mai 2019, 59 din cele 90 de recomandări făcute de auditorii interni nu erau îndeplinite, inclusiv 38 de reforme „de mare însemnătate”.
Și mai rău, auditul a avertizat asupra creșterii acuzațiilor de corupție internă, detectând mai multe scheme care vizează fraudarea de sume mari de bani.
Cele mai mare probleme cu care se confruntă Organizația Mondială a Sănătății sunt, de altfel, corupția și lipsa de transparență.
E vorba. De pildă, de pandemia H1N1 din 2009, când o anchetă făcută la OMS a scos la iveală faptul că mulți dintre experții științifici care o sfătuiau pe directorul general a OMS de atunci, dr. Margaret Chan, să declare prematur focarul de H1N1 ca pandemie erau finanțați de Big Pharma și de producătorii majori de vaccinuri.
Decizia lui Chan a dus la cheltuieli guvernamentale premature de miliarde pentru vaccinuri care nu au mai fost necesare pnă la urmă, din cauza infecțiilor minime globale.
Într-un articol recent publicat în Jurnalul Medical, dr. Kamradt-Scott, a cerut o mai mare transparență în modul în care OMS decide cu privire la ceea ce constituie o urgență de sănătate publică.
„Până când va exista o transparență crescută în jurul deliberărilor [comitetului de urgență], întrebări despre considerente irelevante, influență nejustificată și ingerințe politice vor continua să apară”, a scris el.
Din păcate, însă, așa cum pare să se întâmple în toate organizațiile internaționale, adevărul iese foarte greu la lumină, iar cei vinovați sunt foarte rar pedepsiți.