Intrând în vigoare miercuri, legea Caesar, care încadrează aceste sancțiuni, va putea atinge obiectivele sperate de Washington? Care va fi impactul asupra pentru economiei siriene, asupra populației și aliaților Damascului?

Care va fi impactul asupra regimului?

Regimul sirian, dar și oamenii de afaceri apropiați puterii sunt deja ținta sancțiunilor economice americane și europene.

Legea Caesar lărgește domeniul de aplicare a sancțiunilor. Aceasta prevede măsuri împotriva entităților străine care colaborează cu regimul sirian, precum Rusia sau Iran, două țări aliate cu Assad.

„Oricine face afaceri cu regimul Assad și oriunde se află în lume, se confruntă cu restricții de călătorie și sancțiuni financiare”, a declarat ministrul american de Externe, Mike Pompeo.

„Putem spune că imobiliarele, construcțiile, energia și infrastructura vor fi afectate în mod deosebit”, subliniază Edward Dehnert, analist la The Economist Intelligence Unit. Pentru el, legea Cezar este o nouă încercare a Washingtonului de a „impune o soluție politică (…) și de a-l elimina pe Bashar al-Assad”. Dar „poziția domnului Assad este sigură” în țară, unde regimul și-a consolidat deținerea a peste 70% din teritoriu.

Sancțiunile ar putea „limita beneficiile” obţinute de regim și partenerii săi „din oportunitățile economice aduse de procesul de reconstrucție”, a spus el.

Acestea au fost concepute „pentru a menținerea regimului la rang de paria. Amenințarea unei acțiuni punitive americane va fi suficientă pentru a speria majoritatea investitorilor”.

Pentru ridicarea sancțiunilor, legea prevede ca orice persoană suspectată de „crimă de război” sau implicată în bombardarea civililor să fie judecată şi „prizonierii politici” să fie eliberaţi.

Care vor fi consecinţele pentru populaţie?

Probabil că sancțiunile vor agrava dificultățile economice ale populației.

Experții spun că temerile ridicate chiar înainte de adoptarea sancțiunilor au contribuit la o prăbușire istorică a monedei naționale față de dolar. Și sancțiunile ar putea complica importurile, în special de combustibil.

Miercuri, Banca Centrală a revizuit oficial scăderea valorii lirei siriene față de dolar, după săptămâni de deprecieri puternice pe piața neagră. Rata oficială de schimb este de aproximativ 1.250 de lire sterline pentru un dolar. Un dolar valora 47 de lire sterline înainte de începerea războiului, în 2011.

„Din păcate, sirienii sunt cei care vor suferi cel mai mult”, prezice Dehnert.

Regiunile aflate sub control guvernamental se confruntă de doi ani cu o penurie de combustibil şi 80% din populație trăiește sub pragul sărăciei, potrivit ONU. 

Din 2019, prețurile produselor alimentare au înregistrat o inflație de 133%.

„Am suferit foarte mult din cauza sancțiunilor reînnoite în mod constant”, deplânge Hiba Chaabane, studentă la Damasc, pentru care legea Caesar  este „o altă față a războiului”.

Hassan Toutanji, directorul unei clinici din Damasc, se teme de „restricțiile la importul de echipamente” și de materii prime „necesare pentru fabricarea medicamentelor”.

Care vor fi consecinţele pentru aliaţii Damascului?

Legea își propune să reducă influența Iranului și a Rusiei, două puteri vizate deja de sancțiunile americane, dar care au securizat investiții în Siria în cadrul reconstrucției.

Dar, dimpotrivă, le-ar putea da un impuls: prin înfricoșarea unor investitori tradiționali, „Statele Unite reduc competitivitatea” într-o cursă în care Moscova și Teheranul „au deja un avantaj semnificativ”, estimează Dehnert.

În Libanul vecin, sancțiunile americane sunt îngrijorătoare. Multă vreme sursă de schimb valutar pentru oamenii de afaceri sirieni, țara este acum falimentată.

Libanul și Siria sunt strâns legate economic, cu exporturi agricole din Liban tranzitând Siria și companii de construcții și transporturi publice care privesc piața siriană.

„Va deveni și mai dificil și mai riscant să faci afaceri cu Siria”, a declarat Heiko Wimmen, de la International Crisis Group (ICG).