Ceaţa de deasupra controversatului tratat ACTA începe să se ridice. E aproape utopic ce se doreşte: o poliţie privată care să te urmărească 24 de ore din 24.
Înainte de a fi deputat, Varujan Pambuccian este matematician şi un activist fervent al informatizării societăţii româneşti.
Apropiat de toţi experţii "internauţi" din România, Varujan Pambuccian este printre cele mai avizate voci, în aceste zile, pe una dintre cele mai controversate teme la nivel european: proiectul ACTA (Acordul Comercial Împotriva Contrafacerilor).
EVZ: Ce a stat la baza creării ACTA?
Varujan Pambuccian: Iniţial s-a pornit de la lupta împotriva contrafacerilor fizice, acele produse de consum copiate care aduc pierderi companiilor care deţin drepturile pe versiunile originale.
La început, această luptă era justificată, dar încetul cu încetul s-a ajuns la extinderea domeniilor vizate pentru stoparea pirateriei şi conceptele vehiculate acum nu mai sunt deloc în ordine. Asta s-a întâmplat pentru că pe fir au intrat giganţii industriei filmului şi industriei muzicale din Statele Unite şi au deturnat scopul iniţial.
"ACTA creează poliţii private" 
Există o polemică: unde se termină "file sharing"-ul într-un grup şi unde începe pirateria. Cine trasează această graniţă? Portalurile de descărcat filme sau muzică pot spune că membrii îşi împrumută între ei materiale video.
Ideea copiei private există de mult timp, este reglementată deja, poţi împărţi o copie în grup închis. Noi plătim o taxă când cumpărăm hardware sau o licenţă soft, care ia în calcul tocmai această posibilitate, de a împărţi cu alţii acel produs. Prin ACTA se întâmplă un lucru foarte grav: se instituie poliţii private, acei provideri de internet care te urmăresc fără mandat şi această formă de justiţie paralelă poate duce la abuzuri grave.
Auzim în ultimele zile "România a semnat aderarea la ACTA". Cine a semnat, ce s-a semnat?
Asta e partea cea mai ciudată a acestui tratat, faptul că statele care şi-au dat acordul au făcut-o într-un mod foarte insiduos, nu se ştie nimic concret. Eu am auzit că ar exista un aviz din partea Ministerului de Externe, dar sunt doar zvonuri. E o secretomanie îngrozitoare în jurul ACTA.
Şi vineri a fost confuzie şi până la urmă s-a lămurit că europarlamentarii români au votat o rezoluţie pentru dezbaterea ACTA în comisii şi apoi în plenul Parlamentului European. Aici e o altă nebuloasă. Ştiu sigur că sunt parlamentari europeni care habar n-au cum arată acest document, nu l-au citit, iar dezbaterea a lipsit complet. E o decizie care se ia la cel mai înalt nivel european fără ca românii să ştie măcar despre ce-i vorba. Asta e faza în care ne aflăm.
"Rusia şi China nu vor semna"
De ce este necesar un tratat special împotriva contrafacerilor? Nu sunt suficiente reglementările existente în legislaţia europeană sau în legislaţia altor state?
Cred că ACTA nu va rezolva nimic, pentru că vor fi două state care nu vor semna niciodată acest acord şi în aceste două state se concentrează cea mai mai mare parte a pirateriei mondiale.
Aceste ţări sunt Rusia şi China. Dacă tratatul nu le va include, nu vei putea tăia răul de la rădăcină. În rest, avem deja legi şi instituţii care acţionează împotriva contrabandei şi pirateriei: avem vămi, Parchet, putere judecătoarească, instrumentele de luptă nu lipsesc.
Atunci asistăm la o conspiraţie mondială împotriva drepturilor individuale, cine şi-ar putea imagina că ar putea îngrădi drepturile a miliarde de oameni? Nu este aceasta o utopie?Există un blocaj al industriei tradiţionale, există o incapacitate de adaptare a unor mari companii la noua realitate economică şi la noile modele de business şi acestea simt riscul extincţiei, cum s-a întâmplat cu dinozaurii. Nu este exlus să se încerce crearea unei noi matrici. Mă gândesc la această posibilitate pentru că marii provideri de internet la nivel mondial nu sunt decât câţiva, decizia se află în mâinile a câţiva oameni din câteva ţări, deci nu trebuie să convingi foarte mulţi oameni.
"Vor urma reţelele sociale"
Bine, îşi pot propune dar nu e deplasat să creadă că vor şi reuşi? Reacţia societăţii civile ar fi uriaşă. E o nebuloasă, aici e ciudăţenia, că nimeni nu ştie concret ce se vrea. Trebuie să citesc acest tratat şi să dea Domnul să mă înşel. Vor începe cu muzica şi filmele, apoi vor ajunge la reţelele sociale, unde iar vor spune că se distribuie material cu drept de autor şi vor îngrădi libertatea individuală.
Asistăm la un moment zero prin care caracterul "free" al Internetului dispare? Totul va avea un preţ?
Niciodată Internetul n-a fost gratuit. Pentru orice activitate există nişte costuri şi nişte încasări. Problema se pune altfel: dacă va fi liber sau neliber. Acesta este cel mai mare pericol.
Imaginea cea mai clară despre ce se încearcă este aceasta: într-un bloc cu 100 de apartamente există un hoţ, iar poliţia va avea dreptul să percheziţioneze toate cele 100 de apartamente pentru a găsi hoţul care se află într-un singur apartament. Şi va percheziţiona toate cele 100 de apartamente fără să aibă un mandat şi fără să-ţi ceară acordul, nu va conta nici măcar dacă eşti acasă, o vor face în lipsa ta.
"Există companii uriaşe pe care le pândeşte extincţia, ca pe vremea dinozaurilor.“
VARUJAN PAMBUCCIAN, deputat, matematician
Dragoş Stanca, Q2M: "Dacă îţi propui să reglementezi totul în Internet ajungi la abuzuri" Dragoş Stanca, şeful Q2M, una dintre cele mai importante regii de vânzări şi comunicare digitală din România, susţine că furtul de proprietate intelectuală a ajuns o problemă gravă pe Internet dar că măsurile trebuie dezbătute în detaliu, pentru că un control total în acest domeniu este practic imposibil.
"Cea mai banală descriere a ACTA e probabil vorba cu drumul spre iad şi bunele intenţii. Fundamental e ok să se încerce limitarea furtului de proprietate intelectuală, săa se limiteze pirateria şi producătorii de conţinut să fie răsplătiţi aşa cum se cuvine pentru munca lor. Însă aşa cum am mai spus şi repet, internetul nu e o media, e un mediu de comunicare. A încerca să reglementezi totul în această arie nu poate să ducă decât la abuzuri, mai ales în ţări mai puţin consolidate din punct de vedere al instituţiilor democratice. Aşa cum nu poţi reglementa conţinutul convorbirilor telefonice de exemplu. În ritmul acesta o să ajungem să plătim copywrite autorului piesei pe care o fredonăm dimineaţa la duş. Cu toate acestea e nevoie de reglementări clare în domeniu, furtul de content online fiind extrem de răspândit. Ce nu e însă deloc ok e modul în care România a aderat, discret, la acest document. Din fericire nu e prea târziu ca lucrurile să se îndrepte. Mai există ratificarea în Parlamentul European apoi cea de la Bucureşti. E suficient timp pentru o dezbatere constructivă pe această temă."
TOP SECRET
Weber: "CE a negociat în secret acordul"
Marius Vulpe
Eurodeputata Renate Weber, membră în Comisia de Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne a PE, acuză caracterul confidenţial al negocierilor duse pe acordul antipiraterie ACTA la nivelul Comisiei Europene şi lipsa de transparenţă faţă de opinia publică.
"Tot ce am aflat despre conţinutul său au fost scurgeri în presă pe surse. Documentul nu a fost dat publicităţii. Urmează să fie pus la dispoziţia Parlamentului European în următoarele săptămâni. Am înaintat numeroase rezoluţii la nivelul PE prin care am cerut transparentizarea procesului de negociere", ne-a explicat Weber.
Potrivit eurodeputatului PNL, proiectul de tratat a fost finalizat fără a fi pus vreodată spre consultarea publicului. "A fost negociat de Comisia Europeană. Din partea României probabil MAE a fost prezent la semnare", a mai spus Weber amintind că numai cinci state membre UE s-au opus semnării acestui document.
Totuşi, ultimul cuvânt îl va avea Parlamentul European. "Nu putem aduce amendamente, dar proiectul trebuie să vină în plenul european pentru un vot. Dacă va fi respins cum s-a întâmplat în cazul Tratatului Swift (cel privind transferarea datelor dinspre UE spre Statele Unite - n.r.), se reia renegocierea, un proces care se poate dovedi extrem de lung", a mai explicat europarlamentarul PNL.
TOTUL E SPECULAT ELECTORAL
Ponta a politizat ieftin subiectul ACTA
Laura Ciobanu
Preşedintele PSD, Victor Ponta, a anunţat pe Facebook că, în cazul în care va ajunge la guvernare, se obligă să suspende aplicarea ACTA în România "până ce nu va avea loc o dezbatere publică" pe tema controversatului acord.
“Votul (în Parlamentul European - n.r.) va fi în vară şi vă asigur că nu vom susţine ACTA în forma actuală, fără dezbateri şi fără acord cu societatea civilă. Guvernul trebuie să explice de ce a semnat ACTA în numele României, fără niciun fel de dezbatere publică! Când vom ajunge la guvernare, mă oblig să suspend aplicarea ACTA, până ce nu va avea loc o dezbatere publică. Socialiştii şi liberalii, în Parlamentul European, au cerut mai multă transparenţă. Singurii care s-au opus acestei rezoluţii au fost eurodeputaţii PDL", a ameninţat Ponta.
ACTA, PE FAŢĂ ŞI PE DOS
Poliţia Internetului îţi răscoleşte intimitatea
În avanposturile ACTA (Acordul Comercial Împotriva Contrafacerilor) s-au aflat Japonia şi Coreea de Sud, ţări care au urmărit să-şi protejeze progresele uriaşe în tehnologie. E un acord de care nu s-a ştiut mare lucru până săptămâna trecută şi, în jurul lui, s-au creat teorii ale conspiraţiei şi interpretări populiste. Iată ce se ştie sigur:
1. DOMENIILE VIZATE.
ACTA vizează protejarea proprietăţii intelectuale pe trei domenii: contrafaceri fizice (produse de larg consum piratate), conţinutul cu drept de autor pe Internet (filme, muzică, show-uri TV, competiţii sportive etc.), contrafaceri generice, ieftine, care copiază formulele produselor originale.
2. CUM LUPTĂ ÎMPOTRIVA PIRATERIEI PE INTERNET.
E cea mai controversată arie de acţiune a acestui tratat, ACTA propunând o modificare esenţială a legislaţiei internaţionale: pro viderii pot pătrunde în interiorul calculatorului unui utilizator, printr-un script instalat obligatoriu, şi să raporteze unei case de copyright ce produs a fost piratat fără a fi nevoie de obţinerea unui mandat judecătoresc.
Dacă vezi un film piratat, o casă de copyright este sesizată şi te poate pedepsi imediat: ţările ACTA sunt de acord să permită acestei poliţii a Internetului să-ţi fie blocat automat IP-ul, să fie retrase domeniile site-urilor pirat sau să ţi se impună plata unor despăgubiri. Prin acest tratat, un utilizator poate fi plecat de acasă iar "Poliţia Internetului" îi poate căuta în fişierele din calculator. Această prevedere naşte cele mai multe contestări.
3. PRINCIPALELE RISCURI DE DERAPAJ ALE ACTA.
Intruziunea în viaţa privată a utilizatorilor poate crea o psihoză şi o slăbire a drepturilor individuale. Oamenii pot renunţa la libertăţi fundamentale de frica de a nu li se imputa ceva.
În ţările cu democraţii neconsolidate, guvernele pot înscena încălcări ale legii persoanelor incomode, trăgându-i la răspundere fără ca aceştia să aibă vreo vină. I se impută tratatului faptul că pune dreptul de autor mai presus de libertatea de exprimare şi că va lăsa dreptul la intimitate în mâinile unor companii private.
<iframe width="633" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/N8Xg_C2YmG0?rel=0" frameborder="0" allowfullscreen></iframe> Citiţi şi:
- ACTA - documentul care ar putea schimba lumea. România, în mijlocul celei mai mari controverse la nivel mondial: cenzurăm Internetul? Comentează!
- ACTA: Revoluţie pe internet. Youtube şi Facebook, în pericol
- AVERTISMENT Anonymous: Urmează o dictatură pe internet, va fi îngrădit dreptul de a trăi! VIDEO
Recomandările noastre
