Eliminarea impozitului minim sau deducerea TVA pentru renovarea caselor aduc bani la buget. În schimb, achitarea facturilor restante face gaură.

Unele măsuri anticriză din planul moşit de coaliţia de guvernare aduc bani la buget, altele necesită cheltuieli suplimentare. Însă majoritatea au fost solicitate de companii încă de anul trecut şi ar ajunge să fie puse în practică tardiv, consideră analiştii economici şi oamenii de afaceri. Soluţiile puse pe hârtie vor trebui aprobate şi de FMI.

Eliminarea impozitului minim din majoritatea sectoarelor, cu excepţia restaurantelor, hotelurilor şi cazinourilor, va aduce la bugetul de stat aproximativ o jumătate de miliard de lei anual, consideră Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR). "Renunţarea la impozitul minim va permite multor microîntreprinderi să supravieţuiască", explică el.

Pe de altă parte, scutirea de impozit pe profit pentru firmele care investesc 200.000 de euro şi creează 25 de locuri de muncă ar aduce o "gaură anuală" bugetului de 75 milioane euro, consideră analistul financiar Bogdan Baltazar. În opinia sa, vor exista multe companii care "vor arăta doar în acte" că se încadrează în aceste condiţii, posibilităţile de fraudare fiind astfel foarte mari.

Locuri de muncă ies din economia gri

Contribuţiile sociale ar putea fi tăiate cu trei puncte procentuale, conform propunerilor coaliţiei de guvernare. Dacă ar fi aplicată, "cel puţin 40-50.000 de locuri de muncă ar ieşi la supra faţă din economia neagră şi gri", consideră Ovidiu Nicolescu.

Potrivit calculelor EVZ, o reducere a contribuţiilor sociale ar genera o pierdere la vistieria statului de 752,8 milioane euro anual. Însă trecerea în legalitate a 50.000 de salarii de 705 lei ar aduce venituri de aproape 42 milioane euro pe an din contribuţii sociale la care se adaugă peste 13,5 milioane euro din impozitul pe venit. Rezultă un minus la buget de peste 697 milioane euro.

O altă propunere anticriză este garantarea creditelor pentru IMM-urile cu activitate de cel puţin un an, în valoare de 150.000 de lei, pe un an cu dobândă preferenţială. În acest sens, Baltazar susţine că ar fi nevoie de suplimentarea plafonului de garantare al Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM cu o sumă de circa 200 milioane de euro. Potrivit analistului citat, o dobândă preferenţială pentru companii ar fi de 6-7% pe an.

Grupul fiscal ajută microfirmele

Înfiinţarea grupurilor fiscale, prin asocierea persoanelor juridice, una dintre ele urmând a face calculul şi declararea impozitului pe profit pentru în treg grupul, este o propunere care, conform preşedintelui CNIPMMR, va duce la creşterea gradului de colectare cu 2-3%, "în funcţie de mecanismul de compensare de venituri şi cheltuieli". Ovidiu Nicolescu spune că grupul fiscal va fi avantajos pentru întreprinderile mici şi foarte mici.

Circa 1-2 miliarde lei ar câştiga bugetul dacă s-ar anula majorările de întârziere ale firmelor fără restanţe la începutul anului trecut, care au acumulat datorii până în mai 2010, consideră Nicolescu. "Sunt firme care au murit după ce nu au putut plăti datoriile la buget", spune el.

Achitarea către firme, până pe 31 august, a facturilor mai vechi de trei luni pentru lucrările finalizate "nu e o măsură anticriză, ci e ceva normal", consideră Adrian Izvoranu, director general al Confederaţiei Patronale din Industrie, Servicii şi Comerţ. Potrivit lui, este vorba de o sumă de circa 1,2 miliarde lei.

Referitor la deducerea a 50% din TVA pe lucrările de renovare şi modernizare a locuinţelor, măsura ar putea aduce un plus de 200 milioane euro la stat, consideră oamenii de afaceri.

CALCULE

Unde pierde şi unde câştigă vistieria statului