Romania, asa cum o stim astazi, a inceput cu dictatorii Nicolae si Elena Ceausescu ciuruiti intr-o unitate militara din Targoviste si cu "unitatea natiunii" facuta tandari.VIDEO.

In ultimii 17 ani ni s-a spus ca am trecut printr-o tranzitie. Unii (multi) au resimtit-o ca pe un jaf prelungit, altii (putini) au prosperat. Pe 19 mai, România alege din nou. Tu decizi cine conduce tara asta. Nu e o lupta intre un inger travestit in baiat bun si o gasca de baieti rai.

EVZ a incercat sa reconstituie povestea anilor post-Ceausescu si a personajelor care joaca rolul actorilor principali in piesa referendumului (de la presedintele suspendat, la cel interimar, la vesnicul Ion Iliescu, la Dan Voiculescu si Dinu Costache Patriciu). Pentru ca tara din care venim nu e straina de tara in care  vom trai de acum inainte.

1990-1992

1990:

11 martie (Proclamatia de la Timisoara) - Timisorenii, ca initiatori ai Revolutiei din 1989, au redactat Proclamatia de la Timisoara. Punctul 8 propunea „ca legea electorala sa interzica pentru primele trei legislaturi consecutive dreptul candidatura pe orice lista, al fostilor activisti comunisti si al ofiterilor de Securitate”, pentru ca “prezenta lor in viata politica a tarii este principala sursa a tenisunilor si suspiciunilor care framanta astazi societate româneasca”.

Daca acest deziderat ar fi devenit realitate, Ion Iliescu nu ar mai fost pentru un deceniu presedintele romanilor. Corneliu Vadim Tudor, Dan Voiculescu, Theodor Stolojan, Adrian Nastase, Traian Basescu au jucat si ei, pe paliere diferite, un rol in regimul comunist. In '90, Mircea Geoana, actualul presedinte al PSD, era numit referent in Ministerul de Externe, fiind repartizat pe relatia cu Franta. Iliescu spusese la Televiziune, inca din decembrie '89, o fraza-sinteza a „operei” sale politice: „Nicolae si Elena Ceausescu au intinat nobilele idealuri ale socialismului”.

22 aprilie (Piata Universitatii) - In acea duminica a inceput „Golaniada” (un termen trist „decretat” de Ion Iliescu, presedintele de onoare al Partidului Social Democrat de astazi). In acea zi a avut loc un miting al PNTCD, la care s-au scandat lozinci dure la adresa conducatorului catalogat drept neocomunist: „Iliescu, nu uita, tineretul nu te vrea!”; „Iliescu pentru noi este Ceausescu II”; „Ceausescu, nu fi trist, Iliescu-i comunist”; „16-22, cine a tras in noi?” etc.

Noua putere de la Bucuresti nu intreprindea nimic pentru a clarifica vinovatii pentru mortii din decembrie ’89. Manifestantii cereau asigurarea liberei circulatii a informatiilor in mass-media; numirea unui ministru de interne civil si multe altele. In noaptea de 23 aprilie s-a incercat prima evacuare violenta a manifesantilor. Fara succes. Autoritatile nu au mai putut controla fenomenul si astfel s-a ajuns la "Marea mineriada".

20 mai (Duminica orbului) - Ziarul „Adevarul”, fost „Scanteia”, avea un singur lucru de spus pe prima pagina: „Avem nevoie de liniste, oameni buni!”. Poporul a votat linistea: Ion Iliescu a adunat 12.232.498 de voturi (85 la suta), iar FDSN a câstigat detasat parlamentarele: 67 la suta. Pe locul doi s-a situat: UDMR - 7,2 la suta. Iliescu propusese „o tranzitie fara curbe de sacrificiu”, una lenta, „usoara”, ca un cancer care nu doare, dar ucide. Astazi, „Adevarul” este proprietatea lui Dinu Patriciu, locul doi in topul celor mai bogati politicieni, dupa Gigi  Becali. Patriciu are o evere estimata la sute de milioane de dolari.

13-15 iunie („Marea” mineriada) - In dimineata zilei de 13 iunie, fortele de ordine au distrus corturile celor aflati in Piata si au operat arestari. Muncitorii de la IMGB au sosit in Piata, purtati de valul lozincilor: „Moarte intelectualilor!”; „Noi muncim, nu gândim!”. Pe 14, au sosit minerii condusi de Miron Cozma. Ion Iliescu le-a multumit „din inima” pentru ca au curatat Piata si au aparat „democratia atât de greu cucerita”. O facusera cu bâta. Studentii s-au ales cu capetele sparte. Marian Teofan Dragos Munteanu, liderul Ligii Stundentilor, a suferit o fractura de trapezoid stâng, precum si o fractura a maleolei peroneiere stângi. Ulterior, a fost si condamnat pentru evenimentele din „Piata”.

7 iulie (Tariceanu si Patriciu, alungati de liberali) - Partidul National Liberal i-a eliminat din rândurile sale pe mai multi indivizi „destabilizatori ai unitatii partidului”. Printre ei, „mogulul” de astazi, Dinu Patriciu, si Calin Popescu Taricenu, premierul de astazi, dar si actualul primar al sectorului 1 - Andrei Chiliman.

„Gravitatea abaterilor” infaptuite de ei era data de organizarea unei conferinte de presa. Tariceanu este cel care a infiintat primul post privat de radio din România, Radio Contact. La rândul sau, Dinu Patriciu a infiintat prima firma privata din România postcomunista, denumita simbolic „Alpha”. Patriciu si Tariceanu n-au abandonat doctrina in care au crezut, continuându-si odisea prin diversele partide de orientare liberala (PNL-AT,  PL’93).

1991:

Caritas - Intre 1991 si 1994, România a functionat piramida financiara „Caritas”. Initiatorul „jocului” de la Cluj-Napoca (Sala Sporturilor din orasul in care primar era actualul peremist Gheorghe Funar devenise un „El Dorado”), Ioan Stoica, a facut un an si jumatate de puscarie. Sute de mii de români au fost pagubiti. „Caritas” a fost doar primul mega-scandal financiar, din care românii de rând vor  iesi pagubiti.

Vor urma Bancorex, SAFI, asociat cu liberalul Viorel Catarama, si, peste toate, FNI-ul asociat cu Sorin Ovidiu Vântu. 1991 este si anul in care a luat fiinta Partidul Umanist din România („stramosul” Partidului Conservator), al carui lider este Dan Voiculescu, astazi printre cei mai inversunati adversari ai lui Traian Basescu. Voiculescu visa la un partid „dincolo de dreapta si de stânga”, la „o a treia cale”.

1 aprilie - Traian Basescu semneaza la Oslo, o scrisoare de intentie privind cooperarea româno-norvegiana in domeniul retehnologizarii instalatiilor de descarcare a minerului de fier in Portul Constanta. De la acest prim gest va incepe „dosarul Flota”, in care Basescu nu a fost achitat. Disparitia flotei române i s-a imputat adesea presedintelui-suspendat. Cercetarile asupra „afacerii” au inceput in 1993, când flota intra si in atentia unei comisii parlamentare. In 1995, Basescu a fost primul parlamentar care a renuntat la imunitate si s-a pus la dispozitia organelor de cercetare ca simplu cetatean.

30 aprilie – Traian Basescu devine ministru al transporturilor in cabinetul Roman. PNL-AT a semnat, alaturi de FSN, Carta pentru Reforma si Democratie, intrând in Guvernul Roman remaniat. Dinu Patriciu va ocupa portofoliul lucrarilor publice si amenajarilor teritoriale.

26 septembrie  - Minerii lui Miron Cozma impun schimbarea cabinetului Petre Roman. Mineriada (a patra) e un „mare succes” pentru Ion Iliescu. Pe 16 octombrie ’91, Theodor Stolojan ajunge prim-ministru. Traian Basescu isi va pastra portofoliul de  la „transporturi”.

8 decembrie – Intra in vigoare Consitutia României, in urma aprobarii ei prin referendum national. Constitutia aceasta, tilcuita de profesorul Antonie Iorogovan si o serie de juristi fideli puterii de atunci, a permis o serie de „extravagante” presedintelui Ion Iliescu, omul care a condus România zece ani, desi un mandat de presedinte dura (pâna la revizuirea din 2003) doar patru ani.

1992:

27-29 martie - La conventia nationala a FSN, formatiunea se „sparge”: FSN-PD (in care ramâne Basescu), pe de o parte, si FDSN (PDSR -ul lui Nastase, Iliescu, si, mai târziu, Geoana). In primavara anului 1992, i s-a permis Regelui Mihai I sa revina in tara pentru a celebra sarbatorile de Paste, fiind intâmpinat entuziast de peste un milion de oameni! Popularitatea Maiestatii Sale l-a ingrijorat pe Ion Iliescu. Regele nu a mai avut acces in România in urmatorii cinci ani!

27 septembrie- 13 partide politice si-au impartit locuri in cele doua camere ale parlamentului. PDSR avea sa formeze guvernul, condus de Nicolae Vacaroiu, cu suport din partea partidelor PUNR, PRM si PSM.

1 octombrie - Concertul lui Michael Jackson a strâns in tribune si „vedetele” de astazi. Un tablou acum suprarealist, atunci aievea, relatat in presa vremii: presedintele Ion Iliescu, ministrul de extrene Adrian Nastase, si premierul Theodor Stolojan s-au tinut de mâini si-au cântat impreuna piesa „Heal the world”.

Radu Berceanu, lider marcant al FSN (PD), a dantuit de zor alaturi de doua tinere „de exceptie”, dupa cum scria EVZ al acelor timpuri Dupa concert, Iliescu l-a asteptat o ora la Cotroceni pe megastar pentru a-i oferi o diploma si o uniforma de jandarm. Desi s-a vrut o lovitura de imagine, in momentul in care Marcel Avram, organizatorul evenimentului, le-a multumit lui Nastase si Iliescu, spectatorii (80.000) au huiduit si i-au strigat „Emil”, prenumele lui Constanintescu, bursa la care milioane de români isi vor juca sperantele.

11 octombrie - Ion Iliescu câstiga alegerile prezidentiale, dupa ce il „spulbera” in turul doi de scrutin, pe Emil Constantinescu: 62 la suta - 38 la suta. România alegea tot „linistea”.

23 octombrie - Inca ministru al transporturilor, Traian Basescu a participat la inaugurarea lucrarilor de modernizare a Aeroportului International Otopeni. EVZ a relatat atunci ca dupa sampanie, viitorul presedinte avea sa comande si doua paharele de whisky. Imaginea de chefliu a lui Basescu  (ca si a lui Vacaroiu) va fi sustinuta de numeroase gesturi publice in anii care au urmat.

12 noiembrie - Pe fondul luptei post-electorale, Traian Basescu si Doru Ioan Taracila sunt protagonistii unui eveniment deloc inedit pentru anii '90. Basescu il „impunge” pe Taracila (astazi presedinte-interimar al Senatului). EVZ il cita pe „Marinar”: „Sunteti trompetele unei mafii platite si-n curând veti da socoteala!”.  In prezent, Taracila are, astazi, o avere estimata de revista „Capital” la 16-18 milioane de dolari.

19 noiembrie - Nicolae Vacaroiu devine premierul României. El avea sa fie primul prim-ministru post-decembrist care duce un mandat pâna la capat. Pe vremea aceea, EVZ il descria pe Vacaroiu ca pe un om „strâns la punga”. El locuia intr-un apartament cu trei camere din Militari, nu avea masina. Avea, insa, ulcer si un câine. Inainte de '89, Vacaroiu a lucrat de zor la planificarea economiei socialiste.

1992 este anul in care a inceput, neoficial, sa functioneze „Patrulaterul rosu” (formula prin care presa a denumit colaborarea politica dintre PDSR, PRM, PUNR si PSM, in timpul guvernarii Vacaroiu). PRM era reprezentat la guvernare de trei secretari de stat si un prefect. PUNR a detinut temporar, incepând din 1994, Ministerele Agriculturii, Justitiei, al Transporturilor si al Telecomunicatiilor.

„Patrulaterul” a avut la baza un protocol oficial de colaborare, semnat la inceputul anului 1995, si a functionat pâna la finele lui 1995, când s-a produs o ruptura intre PRM si PDSR. Pentru suspendarea presedintelui Basescu, formatiunile au colaborat ca „in zilele de glorie”

 I - Revolutia din decembrie 1989 - Romania visa...

II - Miting anti-Iliescu&FSN, la inceputul anului 1990.

III - Mineriada din iunie 1990. "Piata Universitatii", sub asediul "ortacilor".

IV - "Megastarul" Michael Jackson la Bucuresti. A fost "Dangerous".