Traian Băsescu: "Nu mă îngrijorează amânarea deciziei CCR"

Judecătorii Curţii Constituţionale au amânat pentru astăzi decizia privind votul de duminică, de care depinde reîntoarcerea lui Băsescu la Cotroceni.

Curtea Constituţională a amânat pentru astăzi dimineaţă şedinţa în care va lua o decizie cu privire la refendumul de demitere a preşedintelui Traian Băsescu. Potrivit rezultatelor finale anunţate ieri de Biroul Electoral Central (BEC) există o singură variantă logică: invalidarea. "Nu mă îngrijorează amânarea deciziei Curţii Constituţionale. Ei trebuie să aibă documente originale, nu trimise la BEC", a spus, aseară, Traian Băsescu, în timp ce părăsea sediul de campanie. Datele anunţate de BEC relevă că referendumul nu poate fi validat, pentru că pragul de prezenţă obligatoriu de 50% plus unu nu a fost atins. La urne s-au prezentat 46,24% (8.459.053 de alegători) din românii înscrişi pe listele electorale. În favoarea demiterii pre­şe­dintelui au votat 87,52% (7.403.836 voturi), în timp ce împotrivă au votat - 11,15% (943.375 voturi). 1,32% (111.842) au fost voturi nule. Procesul verbal semnat de membrii BEC a fost trimis Curţii Constituţionale care, după şase ore de discuţii, a amânat şedinţa. Judecătorii au solicitat informaţii în plus de la autorităţi. CCR a avut de analizat atât documentele furnizate de BEC, cât şi sesizările USL şi preşedinţilor celor două Camere privind validarea referendumului. Curtea va lua această decizie cu votul a minim 6 judecători din 9, întrucât legea sa de funcţionare prevede că plenul decide cu o majoritate de două treimi asupra valabilităţii rezultatului consultării directe a cetăţenilor. De la Curte decizia va ajunge în Parlament pentru a fi citită. USL a cerut validarea Preşedinţii celor două Camere, Valeriu Zgonea şi Petru Filip, au cerut însă Curţii Constituţionale să constate valabilitatea rezultatelor referendumului şi, pe cale de consecinţă, demiterea preşedintelui. Aceştia au susţinut, între altele, că baza legală în care a fost convocat referendumul din 29 iulie a fost OUG 41/2012, care elimina cvorumul. Un alt argument invocat pentru validarea referendumului a fost acela că numărul persoanelor cu drept de vot este de 16.548.225 persoane. Totodată, preşedinţii celor două Camere au invocat "boicotarea deschisă" a referendumului de către unele forţe politice, ceea ce ar reprezenta un abuz de drept. Şi USL a anunţat că a depus la CCR o sesizare privind referendumul din 29 iulie, dar că, din respect pentru independenţa justiţiei, nu va face public conţinutul acesteia. De partea cealaltă, PDL a susţinut că datele finale comunicate de BEC arată că referendumul pentru demiterea preşedintelui României este invalid şi a cerut USL să accepte că a pierdut şi să respecte legea. "INS a comunicat clar că datele de la recensământ nu au de a face cu referendumul şi că singura bază de date folosită la referendum sunt datele centralizate şi comunicate de direcţia pentru evidenţa persoanelor şi administrarea bazelor de date din cadrul MAI", a spus Blaga.

Premierul Victor Ponta i-a scris preşedintelui Comisiei Europene, Manuel Barroso, că va respecta decizia CCR

Minciună prin omisiune

Scenariul sumbru al unui dezastru național. Apel disperat către români: E singura soluție

Horoscopul lui Dom’ Profesor 28 noiembrie 2024. Ziua Recunoștinței. Haideţi la sfat, poate scăpăm și de data aceasta!

Confuzia cifrelor deţinute de INS şi MAI este alimentată de o minciună prin omisiune. Datele preliminare ale INS arată că în România mai trăiesc 19,042 milioane de români. Dar această cifră nu îi include pe cei 2-2,5 milioane de români aflaţi în străinătate. Ministerul Administraţiei lucrează cu cifrele din 2002, în care apar 21 de milioane de români, dar pe care le actualizează anual adăugând nou-născuţii şi scăzând morţii. Normele INS prevăd ca să fie incluşi în recensământ doar românii din Diaspora care au fost cel puţin o dată în ţară în ultimele 12 luni. Au fost 910.642 în datele INS. Numărul exact al românilor din străinătate poate fi aflat în 2013, când Eurostat va actualiza cifrele la nivel european. Exemplu de anomalie statistică: în Bucureşti populaţia a scăzut cu 600.000 de locuitori, deşi s-a dezvoltat economic în ultimii 10 ani.

De ce a introdus CCR pragul de prezenţă

Pragul de prezenţă la referendum a fost introdus după ce, pe 10 iulie, Curtea Constituţională a decis că actul normativ prin care se modifica Legea referendumului, astfel încât preşedintele să fie demis cu majoritatea celor care votează la referendum, este constituţional, în măsura în care asigură participarea a cel puţin jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente. Întrunirea condiţiei de prezenţă de jumătate plus unul din numărul celor înscrişi în liste la referendum, reprezintă "o condiţie esenţială" în exprimarea în mod real şi efectiv a voinţei cetăţenilor, fiiind şi un act de "responsabilitate civică", se arăta în motivarea CCR privind legea referendumului. Condiţii cumulative "Curtea constată că rezultatul referendumului depinde de îndeplinirea cumulativă a două condiţii: una referitoare la numărul minim de cetăţeni care trebuie să participe la referendum, pentru ca acesta să fie valabil şi una privitoare la numărul de voturi valabil exprimate, care determină rezultatul referendumului", se menţiona în motivarea CCR. Planurile de suspenda-re, "încurcate" de Şova Încurcarea planurilor de sus­pendare a preşedintelui de către Parlament, prin plasarea deciziei finale la Curtea Constituţională, i se datorează, paradoxal, social-democratului Dan Şova, cel care a propus modificarea legii Curţii Constituţionale, în sensul validării sau respingerii definitive de către judecători a unei hotărâri a Parlamentului, fie că este vorba de Senat, Camera Deputaţilor sau ambele Camere reunite. Or, suspendarea preşedinte­lui trebuie să urmeze, din punct de vedere constituţional, acest traseu. Atunci, întrebat de ziarişti, Dan Şova a găsit tot felul de motivaţii afirmând că a promovat această modificare pentru a împiedica un eventual abuz al actualei puteri în cazul revocării lui Mircea Geoană de la şefia Senatului. "Majoritatea parlamentară conjuncturală care e creată acum vrea să impună decizii care încalcă Constituţia. E vorba de intenţia de a-l schimba pe Mircea Geoană, deşi Constituţia prevede că preşedinţii Camerelor se aleg pe patru ani", îşi justifica el opţiunea. CITIŢI ŞI:

• MRU: USL încearcă deturnarea unei realităţi prin sesizarea depusă la CCR
• Băsescu despre sesizarea lui Zgonea şi Filip: CCR decide
• Petiţie în atenţia lui Crin Antonescu: "NU sunt mort şi NU am votat la referendum. Sunt VIU şi trăiesc în România"
• Vasile Blaga: Datele comunicate de BEC arată că referendumul este invalid
• Expertul Laura Ştefan demontează contestaţiile USL de după referendum: "Discuţia e închisă"
• Viviane Reding aşteaptă decizia CCR pentru a comenta referendumul