Cazul tatălui acuzat pe nedrept de abuz. Fetița luată cu forța, reporter amenințat cu poliția

Cazul tatălui acuzat pe nedrept de abuz. Fetița luată cu forța, reporter amenințat cu poliția

Scene greu de crezut că se pot întâmpla în secolul XXI au avut loc, duminică, în Piața Constituției. Am asistat cum un copil a fost luat cu forța din brațele tatălui, iar reporterul EVZ a fost legitimat și avertizat de polițiști

Gestul simplu al unui tată care își dorea copilul acasă a fost transformat într-un circ de reprezentanți ai Protecției Copilului Sector 5 și ai polițiștilor de la Secția 19. L-am însoțit pe Elieser Filipescu, tatăl acuzat, pe nedrept, că și-a abuzat fetița în vârstă de nouă ani, atunci când micuța Jessica s-a întors dintr-o tabără, organizată de Primăria Sectorului 5. Omul, firesc, aștepta să își ia copilul acasă. Așa hotărâse Tribunalul Municipiului București, atunci când a respins recursul procurorilor care ceruseră mandat de aresare pentru un presupus abuz asupra fetiței.

În Piața Constituției, acolo unde a sosit autocarul, am avut o surpriză. Reprezentanții Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului m-au luat l-a întrebări că „ce caut acolo” și că singura persoană îndreptățită să comunice cu ei este tatăl fetiței, Elieser Filipescu. Șocantă, pentru mine, a fost atitudinea Mădălinei Șerban, o tânără de la Protecția Copilului, cea care a semnat actul „de condamnare” a tatălui, printr-o anchetă socială făcută pe baza unor bârfe și supoziții combătute, în mod clar, de Institutul Național de Medicină Legală „Mina Minovici”, care a arătat că nu a fost vorba despre vreun abuz sexual, dar și de ancheta reporterului Evenimentului zilei care a sesizat că nici nu se poate pune în discuție acuzațiile formulate de polițiști și procurori privind rele tratamente aplicate minorului sau sechestrare. Fără să aibă habar că dreptul jurnalistului de a se informa este inalienabil, Mădălina Șerban a sunat la poliție. Astfel, m-am trezit înconjurat de trei persoane, în civil, postate, strategic, în față, în spate și în lateral. Tipul cu șapcă a scos legitimația și s-a prezentat: „Lazăr mă numesc, vă rog să îmi prezentați actele!” L-am întrebat de ce și mi-a răspuns că are dreptul să mă legitimeze. În contextul în care orice opoziție, firească din partea mea, ar fi putut dăuna tatălui fetiței, m-am conformat: i-am arătat legitimația de serviciu și cartea de identitate. „Dumneavoastră ați scris articolul despre noi?”, mi-a aruncat, șoptit, polițistul. „Chiar două”, am răspuns.

Ne puteți urmări și pe Google News

Bunica fetiței încerca să afle unde-i duc nepoata reprezentanții Protecției Copilului FOTO: PETRIȘOR CANĂ

Lacrimile unui copil

A sosit, apoi, autocarul. Părinți, copii, aglomerație… Jessica nu era de găsit. În cele din urmă am depistat-o. A coborât ultima din autocar, însoțită de o tânără, reprezentanta Fundației care organizase excursia pentru copiii cu rezultate deosebite, în care a fost inclusă și fata lui Elieser Filipescu. Stânjenită, cu o pungă, în loc de bagaje, fetița era vizibil emoționată. Mult schimbată față de cea pe care o găsisem acasă, atunci când am discutat, prima oară, despre subiectul sensibil privind acuzațiile care i se aduc tatălui. Lăcrima, nu spunea nimic. Am vrut să o iau în brațe, să o încurajez. Fetița a venit în brațele mele. Cu un gest violent, însă, Mădălina Șerban m-a îndepărtat: „Nu vedeți că nu vrea să vină la dumneavoastră. Apoi, tatăl a apucat să o țină câteva clipe în brațe. Nu prea mult, pentru că, luând-o de mână, Mădălina Șerban a condus-o către mașina de la Protecția Copilului. „Unde o duceți, la cine stă?” a întrebat, disperat tatăl. Fetița a fost dată în plasament la o familie.