Mariana Rarinca, acuzată de şantajarea preşedintelui ICCJ Livia Stanciu, a cerut astăzi la Curtea de Apel Bucureşti, recuzarea magistraţilor care judecă dosarul său, după ce aceştia i-au respins o excepţie de neconstituţionalitate. Cererea de recuzare a fost respinsă și procesul continuă.

Mariana Rarinca a ridicat o excepţie de neconstituţionalitate pe care instanţa a respins-o ca inadmisibilă. Rarinca a cerut atunci, din nou, recuzarea judecătorilor Dorin Matei şi Anamaria Trancă, din completul de la Curtea de Apel Bucureşti care judecă dosarul său.

A urmat o scurtă deliberare, după care judecătorul Dorin Matei a precizat că respingerea unor excepţii de neconstituţionalitate nu reprezintă motiv de recuzare. În consecință completul de judecată i-a respins Marianei Rarinca cererea de recuzare.

Audiată în instanță, Mariana Rarinca le-a spus magistraților că ea doar i-a cerut Liviei Stanciu datoria: "I-am solicitat doamnei Stanciu datoria: 1.600 de euro, 2.000 de lei şi 1.800 de lei, contraserviciile făcute doamnei Stanciu. După moartea soţului, doamna Stanciu mi-a cerut să mă ocup de plata utilităţilor de la apartament". Ea a precizat că nu a ameninţat-o pe şefa instanţei supreme că va merge la un post de televiziune şi că nu i-a cerut 20.000 de euro, ci doar datoria. "Am spus că voi face cunoscut că este datoare la mine. Eram supărată. (...) Nu m-am dus la instanţă pentru recuperarea datoriei, deoarece nu credeam că voi câştiga. Eram destul de supărată la timpul ăla. Banii doream să-mi fie trimişi prin poştă cum mi-a mai trimis şi altă dată .Nu aş fi divulgat presei nimic", a mai mărturisit Mariana Rarinca, la Curtea de Apel Bucureşti.

Apoi, Mariana Rarinca a precizat ce anume reprezentau banii, cei  1.600 de euro. Aceștia reprezintă restanţele salariale pe opt luni pe care trebuia să i le achite soţul Liviei Stanciu (câte 200 de euro pe lună salariu şi 200 de lei pentru plata utilităţilor la cabinetul de avocatură al soţului şefei instanţei supreme).

A schimbat yala de la cabinetul de avocatură

"Suma de 1600 de euro era suma pe care se angajase să o plătească când am ajuns la Galaţi. Însă nu a mai plătit-o. (...) După decesul soţului, cu persoana vătămată m-am înţeles să mă ocup în continuare de probleme de facturi de la cabinet, dar şi de la apartament şi aici m-am înţeles la 200 de lei lunar", a mai spus Rarinca.  Aceasta le-a mai declarat judecătorilor că în 2013 şefa instanţei supreme a schimbat yala de la cabinetul de avocatură şi atunci ar fi realizat că nu îşi va mai primi datoria.

Dosarul în care Mariana Rarinca este acuzată de şantajarea preşedintelui ICCJ, Livia Stanciu, este rejudecat de Curtea de Apel Bucureşti după ce instanţa a admis, în 17 august, contestaţia DNA la decizia anterioară de achitare, menținând decizia de rejudecare a dosarului în care Mariana Rarinca este acuzată că a şantajat-o pe şefa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu.

Istoric dosar

Iniţial, Mariana Rarinca a fost achitată în acest dosar, însă, pe 17 august, un complet de la Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a admis o contestaţia a DNA şi a anulat decizia de achitare. În consecinţă, dosarul a fost trimis spre rejudecare la aceeaşi în instanţă în faza de apel, potrivit Agerpres.

Mariana Rarinca a atacat decizia judecătorilor, însă contestaţia sa a fost respinsă ca inadmisibilă. DNA a depus la CAB o contestaţie în care a invocat faptul că judecătoarea Risantea Găgescu, care a făcut parte din completul care a decis achitarea Marianei Rarinca, ar fi fost incompatibilă, deoarece nu ar fi fost imparţială la judecarea dosarului.

În acest sens, procurorii anticorupţie au adus mai multe argumente, unul dintre acestea fiind schimbul de replici, din 16 mai 2013, cu ocazia şedinţei publice a plenului CSM, între şefa ÎCCJ, membru de drept al Consiliului, şi Risantea Găgescu - judecătorul acestei cauze -, care a candidat pentru funcţia de judecător la Secţia penală a Instanţei supreme, ataşând transcrierea şi înregistrarea audio-video a interviului.

Procurorii au susţinut că judecătoarea a dispus la al doilea termen de judecată (22 aprilie 2015) interpelarea Marianei Rarinca, în sensul dacă insistă în solicitarea de schimbare a încadrării juridice din infracţiunea de şantaj în cea de hărţuire, deşi aceasta a formulat o cerere scrisă care a fost depusă la dosarul cauzei chiar la primul termen. Ulterior, în sentinţa de achitare, instanţa nu s-a mai pronunţat pe cererea de schimbare a încadrării juridice, fie în sensul admiterii, fie în sensul respingerii.

La acelaşi termen de judecată, procurorul a solicitat elaborarea unei adrese pentru a fi comunicat stadiul dosarului în raport cu martorul Conrad George Olaru, care şi-a schimbat în cursul judecăţii declaraţiile şi faţă de care s-a formulat sesizare din oficiu pentru mărturie mincinoasă la 17 decembrie 2014, însă cererea a fost respinsă de către instanţă ca neconcludentă cauzei.

Un alt argument adus a fost faptul că Risantea Găgescu a dispus, la acelaşi termen, efectuarea unei adrese către Livia Stanciu pentru ca aceasta să formuleze precizări cu privire la cererea de schimbare a încadrării juridice.

Potrivit DNA, judecătoarea s-a antepronunţat şi că avea deja formată convingerea cu privire la soluţia pe care intenţiona să o dispună în cauză.

Mariana Rarinca a fost achitată pe 20 mai de judecătorii CAB, care au admis apelul său. Ea fusese condamnată în decembrie 2014 de Tribunalul Bucureşti la trei ani închisoare cu suspendare.