București. Curtea de Apel București a anulat mandatele de arestare în Cazul Pantelimon, pe numele celor două doctorițe. Acestea sunt cercetate pentru omor cu premeditare.

Adrian Toni Neacșu, avocatul uneia dintre doctorițele cercetate explică posibilele motive care au dus la decizia de eliberare. În opinia sa, Curtea de Apel Bucureșt ar fi ajuns la concluzia că probele procurorilor nu sunt prea solide.

Cazul Pantelimon explicat de avocatul Toni Neacșu

Decizia Curții de Apel, în dosarul arestării celor două doctorițe de la Spitalul „Sfântul Pantelimon”, este fără precedent, consideră avocatul Adrian Toni Neacșu. Prin anularea mandatului de arestare, în Cazul Pantelimon, instanța a considerat că probele de la dosar nu sunt solide. Procurorii nu au dovezi care să justifice o astfel de măsură.

„Din punct de vedere formal, aceste probe au fost administrate în dosar, dar este foarte posibil ca aceste probe să nu poată sta în picioare din punct de vedere juridic”, a explicat avocatul, citat de Jurnalul.ro.

Informații contradictorii despre vreme. Prognoza meteo pentru 22 decembrie

Cea mai rea veste pentru șoferi. Se întâmplă de la 1 ianuarie 2025

În opinia sa, este posibil ca din motivarea instanței să rezulte că munca procurorilor în cazul Pantelimon să fi fost nelegală. El a arătat că procurorii au dispus începerea urmăririi penale împotriva celor două doctorițe „in personam” cu puțin timp înainte de reținere. Or, a arătat avocatul, cele două nu au avut timp să-și pregătească apărarea.

„Este foarte posibil, și vom vedea dacă despre asta este vorba în motivarea instanței de apel, ca judecătorii să fi constatat că ce au făcut procurorii timp de patru luni să fie nelegal”, a spus Toni Neacșu.

Eliberarea celor doua cadre medicale acuzate de procurori de omor cu premeditare in dosarul de la Spitalul Sfantul Pantelimon, in Bucuresti, 20 august 2024. Inquam Photos / Octav Ganea

Avocații au văzut dosarul la Tribunal

Toni Neacșu a precizat că a avut acces la dosarul Cazul Pantelimon abia când documentul a ajuns la Tribunalul București, când s-a pus în discuție măsura arestării.

„Codul de procedură penală, în teorie, te obligă, ca procuror, ca imediat ce ai persoana (făptuitorul) să o faci suspectă, pentru a-i oferi acesteia posibilitatea de a-și formula apărarea. Din punct de vedere juridic, cele două doctorițe, neavând până la momentul arestării, timpul necesar pentru a-și formula apărarea”, a arătat Adrian Toni Neacșu.

O părere similară a fost formulată și de avocata Eliza Ene Corbeanu. Potrivit spuselor sale, decizia de arestare preventivă, pronunțată de Tribunal ar conține datele din referatul procurorilor. Ea a apreciat că din motivarea instanței a lipsit raționamentul personal al judecătorului.

Lucrurile s-au schimbat la Curtea de Apel București, unde a fost contestată măsura arestării. Apărătorii din Cazul Pantelimon au avut mai multă vreme la dispoziție, două săptămâni, să formuleze apărarea.

„Prin această decizie a Curții de Apel București, a fost restabilit un echilibru juridic, pentru că apărarea a fost inexistentă în cursul urmăririi penale. Doctorițele nu au putut să se apere în niciun fel. Apărarea inculpatelor nu a avut acces la dosarul de urmărire penală și nu a putut analiza nici denunțurile, nici declarațiile de martor date în acest dosar”, a explicat avocata.

Decizia Curții de Apel în cazul Pantelimon

Curtea de Apel București a decis să admită contestațiile formulate împotriva arestării celor două doctorițe, Mirela Păiuș și Maria Alexandra Miron.  Cele două sunt cercetate de procurori, în Cazul Pantelimon, pentru omor calificat. Curtea de Apel a desființat decizia de arestare preventivă în cazul doctorițelor și a dispus punerea lor în libertate.

„Desființează încheierea atacată și, rejudecând, decide: în baza articolului 227 alineat 1 Cod procedură penală, respinge ca neîntemeiată propunerea de luare a măsurii arestării preventive. Dispune punerea de îndată în libertate a contestatoarelor inculpate, dacă nu sunt reținute în altă cauză. Definitivă”, arată Curtea de Apel în cazul Pantelimon.

Articolul 227 Cod procedură penală, la care se face referire, stabilește că „judecătorul de drepturi și libertăți, dacă apreciază că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de lege pentru arestarea preventivă a inculpatului, respinge, prin încheiere motivată, propunerea procurorului, dispunând punerea în libertate a inculpatului reținut”.

În acest moment, procurorii nu mai pot dispune nici o măsură împotriva celor două doctorițe acuzate de omor cu premeditare. Doar dacă ancheta va scoate la iveală alte probe, Parchetul va putea solicita o astfel de măsură.