Pe lângă o hală în care, odinioară, se strângea fier vechi și o clădire în care funcționa sediul firmei Albiero Group, al cărei patron, Giorgio Albiero, fiica lui Dincă mai este stăpână și pe un fond de vânătoare . După moartea iubitului, moștenitoarea de drept a lui Giorgio,o italiancă în vârstă de peste 70 de ani, a împuternicit-o pe Daniela să administreaze toată averea din România a bărbatului decedat în luna februarie a acestui an, inclusiv de afacerile de import-export.

În acest moment, noutățile vin în legătură cu activitatea de vânătoare, la care participă și mulți italieni, după cum a relatat public omul de afaceri arădean Nicolae Cilan, după izbucnirea scandalului de la Caracal. Acesta a afirmat că Albiero a venit, prima dată în România, pentru a vâna. Apoi, și-a manifestat dorința să achiziționeze un domeniu de vânătoare și să dezvolte o afacere în acest sens. “Prin cercul de prieteni pe care îl aveam am întrebat şi i-am prezentat Artemis Montana lui Albiero. Până la urmă a dat o sumă de bani ca să cumpere acest domeniu de vănătoare, care a rămas tot pe numele celui de la care l-a cumpărat. Albiero putea să devină proprietar, doar că banii plătiţi nu au fost chiar curaţi”, a afirmat acesta în presa locală.

Cilan a povestit și despre legătura amoroasă dintre Albiero și Daniela, despre italienii care veneau la vânătoare pe domeniul Artemis Montana, dar și despre muniția pe care italianul o aducea ilegal în țară, ascunsă în aparate automate de cafea. Despre acest trafic de muniție a fost deschis și un dosar penal, în urma unei percheziții când s-au descoperit mii de cartușe de vânătoare deținute ilegal.

Muniția traficată de Albiero era vândută (cu profit bun) vânătorilor italieni când veneau pe domeniul lui ca să împuște mistreți, vulpi, rațe sălbatice, ciocârlii și alt păsăret, la mare căutare prin bucătăriile occidentale.

Afacerea cu partidele de vânătoare a continuat și după moartea lui Giorgio Albieri, de domeniu ocupându-se Daniela și fratele ei. O veste proastă vine, însă, dinspre o instanță judecătorească și vizează împușcarea ciocârliilor și a altor specii de păsari. După cum se știe, ciocârlia este o pasăre extrem de căutată de către vânătorii italieni, deoarece preparatul culinar din limba ei este considerată o delicatesă. Vânarea ei a fost aprobată oficial în anul 1996, chiar dacă în alte țări este interzisă.

Curtea de Apel Brașov a hotărât joi, 24 octombrie, oprirea vânătorii la ciocârlia de câmp și la alte trei specii de pasăre în sezonul 2019-2020. Decizia a fost luată ca urmare a unui proces deschis de Asociația Alianța pentru Combaterea Abuzurilor.

Curtea de Apel Brașov a suspendat executarea prevederilor Ordinului Ministerului Apelor și Pădurilor nr. 673/2019, ordin prin care au fost stabilite cotele de vânătoare la patru specii de păsări migratoare pentru anul 2019-2020: ciocârlia de câmp, sturzul viilor, rața cu capul negru și rața sunătoare.

„Deși România nu are tradiția vânătorii de păsări cântătoare, totuși o permite. La noi vin vânătorii italieni care plătesc să ucidă ciocârliile din România, dar și pe cele care migrează, exemplare care sunt ocrotite în țările unde cuibăresc. Problema noastră este că acest tip de vânătoare este, de fapt, braconaj de specii protejate sub umbrela ciocârliei, dar și o formă de bișniță – vindem către străini ceva ce nu e al nostru, specii protejate în țările de unde migrează prin România”, a spus Ovidiu Bufnilă, responsabil de comunicare la SOR.

Hotărârea pronunțată de Curtea de Apel nu este definitivă, dar este executorie de drept. Ea poate fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție, în termen de 5 zile de la comunicarea motivării, însă declararea recursului nu este suspensivă de executare, adică nu întrerupe executarea Hotărârii nr. 105/2019 dată de Curtea de Apel Brașov.