Organizaţia Mondială a Sănătății a estimat, ieri, că pandemia provocată de noul coronavirus poate fi de acum gestionată în Europa fără nevoia de a închide viața socială în ansamblul său, datorită pregătirii autorităților și a cunoștințelor acumulate în ultimele luni.
Directorul pentru Europa al OMS, Hans Kluge, a declarat în cadrul unei conferințe online, că „putem gestiona virusul și menține activ economia și sistemul educativ”.
„Trebuie să ne asigurăm că adoptăm măsurile de sănătate publică potrivite pentru a permite revenirea în siguranță la școală, pentru a gestiona sezonul gripei, care se apropie, pentru a susține economiile și a aborda riscurile sporite pentru sănătate pentru persoanele în vârstă în această perioadă a anului. Pandemia de COVID-19 a creat cea mai mare perturbare a sistemelor de învățământ din istorie, afectând aproape 1,6 miliarde de elevi din peste 190 de țări, iar regiunea europeană nu face excepție. Biroul regional european al OMS organizează o reuniune virtuală pe 31 august pentru toate cele 53 de țări membre ale continentului, cu privire la redeschiderea școlilor în condițiile infecției cu COVID-19.
Vor fi discutate acțiuni concrete, pentru a ne asigura că toți copiii primesc educația adecvată într-un mediu sigur. Măsurile avute în vedere includ igiena și distanțarea fizică, crescute în mediul școlar pentru toți, precum și introducerea de măsuri ţințite rapide și eficiente, corespunzătoare circumstanțelor locale: şcoli deschise, unde nivelul virusului este scăzut, ajustarea programului școlar și limitarea numărului de elevi, acolo unde cazurile sunt mai răspândite, și luarea în considerare a menținerii închise temporar a școlilor din zonele în care transmisia comunitară este ridicată. Următorul sezon de gripă se apropie de asemenea rapid.
Acum este esențial ca țările să monitorizeze activitatea gripei, să restabilească și să consolideze măsurile-santinelă, pentru a include ambii viruși, și să promoveze vaccinarea împotriva gripei pentru grupurile de risc. Acest lucru este și mai important în acest an, deoarece trebuie să ne protejăm spitalele și să împiedicăm de a fi copleșită forța de muncă din domeniul sănătății, care se confruntă deja cu COVID-19”, a declarat Hans Kluge.
Alexandru Rafila: Sunt probabil aproape 20 vaccinuri care sunt în fază avansată de testare
În cadrul unui interviu pentru RRA, profesorul universitar Alexandru Rafila, reprezentantul României la OMS. Bună seara, a comentat aceste previziuni.
Realizator: Cât de repede vom avea un vaccin și cât de repede ar trebui să se administreze la noi în țară vaccinul antigripal? Pentru că vine toamna și se deschid școlile.
Alexandru Rafila: Să încep cu vaccinul antigripal, pentru că... - sau vaccinul gripal este numele corect, nu antigripal; vaccinul gripal este totdeauna disponibil începând cu luna septembrie, și în acest an probabil că recomandarea va fi să fie administrat cât mai rapid, pentru că probabilitatea unei coinfecții sau a unei infecții succesive cu noul coronavirus care ar putea să urmeze infecției gripale este ridicată. Şi atunci, ca să putem să ținem lucrurile sub control, cu foarte bine spunea domnul doctor Kluge, ca să nu suprasolicităm sistemul de sănătate și să apară cazuri care să fie complicate, cu sechele sau mortalitate ridicată, este bine să facem unui număr cât mai mare de persoane, mai ales celor din categorii la risc, vaccinul gripal.
Deci începând cu luna septembrie, în mod normal, el ar trebui să fie disponibil pe piață. Ăsta este răspunsul la prima dvs întrebare. În ceea ce privește un vaccin pentru noul coronavirus, există vaccinuri - sunt probabil aproape 20 vaccinuri care sunt în fază avansată de testare. Se numesc studii clinice de fază III, care implică zeci de mii de persoane care trebuie să participe în mod voluntar la vaccinare. Urmează evaluarea eficacității vaccinului, urmărirea titrurilor de anticorpi, persistenţa acestor titruri de anticorpi şi, bineînțeles, se urmăresc eventuale reacții adverse care ar putea să apară după vaccinare. Practic, încheierea studiilor de fază III cu succes din punct de vedere al siguranței vaccinului şi din punct de vedere al eficacitații duce la obținerea unei aprobări din partea unei agenții de reglementare - în Uniunea Europeană este EMA, Agenţia Europeană a Medicamentului; în Statele Unite se numeşte FDA (Food and Drug Administration) - şi de obicei, dacă una dintre aceste două agenții certifică un vaccin, atunci este sigur că el este util, poate fi administrat fără riscuri importante și, în general, această aprobare ulterioară este extinsă și în alte țări.
Dacă vom obține un vaccin fizic până la sfârşitul acestui an, va ma dura însă până el va fi şi disponibil, pentru că disponibilitatea unui vaccin este diferită de obținerea lui ca atare, pentru că înseamnă foarte multă logistică, înseamnă fabrici care să producă sute de milioane sau miliarde de doze, înseamnă flacoane în care să fie condiţionat, înseamnă logistică de transport, şi multe dintre aceste vaccinuri vor trebui transportate congelate, atenţie, chiar la -70/-80 de grade, şi toate aceste lucruri vor întârzia disponibilitatea vaccinului - care, din punctul meu de vedere, cel mai repede ar putea să existe la jumătatea anului viitor.
Realizator: Se vor deschide şcolile. Va putea fi respectată distanțarea? Cât de mult trebuie să ne îngrijorăm în acest moment de deschiderea școlilor și aglomerația care se va crea în toamnă, odată cu apariția, așa cum spuneam mai înainte, și a virusului gripal?
Alexandru Rafila: Deci, cât de mult să ne îngrijorăm? Depinde cum reuşim să ne organizăm şi mai ales cum reuşim să explicăm părinţilor şi cadrelor didactice în primul rând care sunt riscurile. Riscurile acestea trebuie acceptate şi nu trebuie plecat de la premisa că în școală este exclusă transmiterea acestei boli. Gândiţi-vă că multe alte infecții... Dvs aţi dat exemplu infecţia gripală, dar multe alte viroze respiratorii se transmit între copii. Important este ca riscul să fie cât mai mic, numărul de cazuri să fie cât mai mic, şi dacă cumva apare un caz, să poată fi rapid identificat și măsurile să nu vizeze, de exemplu, întreaga activitate dintr-o şcoală, ci doar o singură clasă.
Şi aici este, de fapt, secretul: dacă putem să organizăm activitatea încât elevii să rămână oarecum individualizaţi în clase și riscul de a transmite boala altor elevi din alte clase să fie cât mai mic sau chiar exclus, pentru că acest lucru va crea posibilitatea de sustenabilitate a procesului didactic. Sigur că e mai greu la copiii mai mici, și aceste recomandări privind utilizarea măştii câteodată sunt mai greu de aplicat, și cred că trebuie foarte bine făcut un studiu, o simulare, să vedem cum reacționează copiii, care sunt punctele slabe, unde am putea să îmbunătăţim câte ceva, pentru că o măsură este bună dacă ea poate fi aplicată la marea majoritate a celor cărora li se adresează aceste măsuri.
Realizator: Credeți că testarea ar fi o soluție, în acest moment?
Alexandru Rafila: Testarea cui?
Realizator: Testarea tuturor persoanelor care merg la serviciu, de exemplu, sau...
Alexandru Rafila: Păi să îi testăm în fiecare zi? Sau care ar fi...?
Realizator: Nu, nu, măcar periodic; testările din comunitate nu se fac la noi.
Alexandru Rafila: Testările din comunitate ale persoanelor sănătoase nu sunt recomandate, sunt recomandate testările persoanelor care sunt simptomatice sau dacă fac parte dintr-o categorie, de exemplu, cu risc înalt, cum ar fi pacienţii dializaţi. Dacă noi facem o testare periodică a tuturor persoanelor, acest lucru nu oferă garanţia faptului că ulterior ei nu se vor infecta, iar proporţia oamenilor infectaţi într-un anumit moment, într-o comunitate de oameni sănătoşi, este foarte mică. Noi facem lucrul ăsta acum în fiecare zi - vedeţi, se testează 10.000 de persoane care doresc să meargă în concediu. Sunt persoane sănătoase.
Proporţia de cazuri pozitive la aceste 10.000 de persoane este foarte mică. Probabil că e în jur de 1 la mie. Deci eu descopăr, de exemplu, dacă testez 10.000 de persoane cu simptomatologie, descopăr 1.000 de persoane care sunt infectate, dacă testez 10.000 de persoane care sunt sănătoase - aparent sănătoşi - descopăr doar 10 cazuri de infecţie. Asta este diferenţa. Şi lumea trebuie să înțeleagă că direcționarea testării către persoanele la care există o probabilitate semnificativă să fie infectate este calea de urmat.
Şi atunci sigur că mai important decât să facem ce spuneţi dumneavoastră este să discutăm cu părinții, să le explicați ca, la orice semn de viroză respiratorie, de semn de boală al copilului, să-l ţină acasă, să-l ducă la medic ş.a.m.d. şi să nu-l trimită în comunitate. Cred că asta este mult mai important decât testarea așa-zisă în masă, care de fapt nu se practică nicăieri. S-a încercat în două-trei locuri şi nu a fost în niciun caz un lucru care să se mai repete.
Realizator: O ultimă întrebare pe care v-o mai adresez: câte necunoscute mai are în acest moment acest virus?
Alexandru Rafila: Este foarte greu de răspuns la întrebarea dumneavoastră. Cu siguranță, sunt foarte multe, și părerea mea este că sunt mult mai multe decât cele care sunt cunoscute despre el, pentru că modul de transmitere, patogenia bolii sunt în permanentă schimbare, iar această schimbare de multe ori este potenţată inclusiv de variabilitatea genetică, de modificări care apar - mutațiile, aşa-zisele mutaţii pe care acest virus le poate suferi. Cel mai important este să înțelegem exact cum este răspunsul imun după infecție, după vaccinare, care este persistenţa lui și ce putem să facem încât imunitatea să fie posibilă după vaccinare pe o perioadă cât mai lungă la toate categoriile care au nevoie de vaccin.