Chiar dacă modificările din 2015 ale Legii partidelor politice au permis ca formațiunile de acest tip să ia naștere cu doar trei membri fondatori, Legea electorală rămâne inamicul numărul unu al partidelor înfi ințate recent. Strângerea celor 200.000 de semnături s-a dovedit un obstacol mult prea mare pentru multe dintre nou-născutele de pe scena politică românească. Liderii lor susțin că forma actuală a legislației are un caracter nedemocratic. Cu toate acestea, sufi ciente partide necunoscute, care nu se pot compara cu rețeauna națională a PSD sau PNL, au reușit să fi e validate de către Biroul Electoral Central și vor participa la alegerile din 26 mai pentru Parlamentul European.

Cele mai cunoscute partide nou-înființate lăsate acasă de Biroul Electoral Central sunt Dreapta Liberală, fondată de Viorel Cataramă, fostul prim-vicepreședinte PNL Sector 2, și Partidul Democrației și Solidarității- Demos. Deși este un partid cunoscut, cu vechime în politica românească, Partidul România Mare nu a reușit să îndeplinească rigorile legislației electorale. Devenit în 2009 partid europarlamentar, cu membrii în Parlamentul României din 1992 până în 2008, când nu a atins pragul electoral de 5 %, PRM a devenit doar un partid de formă după decesul lui Corneliu Vadim Tudor.

„Statul socialist”, găsit vinovat

Președintele „Dreptei liberale” Viorel Cataramă a declarat pentru Evenimentul zilei că formațiunea politică pe care o conduce a fost scoasă incorect din cursa pentru europarlamentare. Cataramă consideră că decizia BEC de a invalida anumite semnături ale partidului său este una incorectă. Chiar dacă vor încerca să își facă dreptate la CEDO, din cauza timpului, „Dreapta liberală” va rata alegerile europarlamentare din 26 mai. „Statul socialist ne-a scos în mod incorect, dar până ne ducem la CEDO mai durează. Deci, au spus că a fost un număr de semnături cu vicii de formă sau de fond. Nu are niciun sens acum, este istorie. O să mergem la CEDO, dar până ajungem și avem o soluție o să treacă timp. Asta e!”, a declarat Viorel Cataramă.

200.000 de semnături, un prag prea mare

Partidul Democrației și Solidarității- Demos este o altă formațiune politică nouă care a picat drept „victimă” a legislației electorale. Cu toate că au făcut tot ce au putut, respectând în totalitate condițiile legale de strângerea semnăturilor, membrii Demos nu au putut să adune mai mult de 12.000 de semnături, mult sub pragul legal de 200.000. Secretarul general al Demos Claudiu Crăciun a declarat pentru Evenimentul zilei că forma actuală a Legii electorale este nedemocratică și trebuie schimbată.

„Noi am făcut un exercițiu cât se poate de serios, l-am dus până la capăt la BEC, cu toate actele. Acuma e o întreagă dezbatere legală pe care încercăm să o demarăm și noi împreună cu alții pentru că ni se pare nedemocratic să excluzi niște partide, prin acest prag foarte ridicat de semnături, de la a fi în campania electorală și de a fi pe buletinele de vot (...) Pentru că pentru a cere unui partid nou sau mai mic să strangă într-o lună 200.000 de semnături unice este total nedemocratic”, a declarat Claudiu Crăciun.

Partidul Națiunea Română, Partidul Oamenilor Liberi, Partidul Forța Pensionarilor, Partidul România Noastră al lui Gheorghe Funar, Partidul Comunitar din România și Partidul Noua Românie sunt celelalte formațiuni politice cărora Biroul Electoral Central le-a respins dreptul de a participa la alegerile europarlamentare din 26 mai, pe motivul neîndeplinirii numărului necesar de 200.000 de semnături.

 

PRODEMO și Vanghelie au reușit

Chiar dacă au fost numeroase partide politice noi, care nu au putut să îndeplinească rigorile Legii electorale privind strângerea celor 200.000 de semnături, au existat formațiuni mici care au fost admise de BEC pentru a participa la alegerile europarlamentare din 26 mai.

Departe de a avea infrastructura națională a partidelor politice parlamentare, mai ales prin comparație cu PSD sau PNL, Partidul Social Democrat Independent a fost admis de către Biroul Electoral Central. PSDI se revendică drept moștenitorul partidului cu același nume, apărut după Al doilea război mondial, care a refuzat să facă alianță cu Partidul Comunist Român. Actualul PSDI este condus de către Petre Marian Leonard, fost consilier local la Primăria Sector 5 în mandatul lui Marian Vanghelie, care este considerat liderul simbolic al partidului.

Un alt partid asemănător care a reușit să strângă cele 200.000 de semnături este partidul PRODEMO, care a fost înființat în 2011 de apropiați ai lui Mircea Geoană. Formațiunea politică s-a reactivat pentru alegerile europarlamentare din 26 mai ca urmare a negocierilor cu europarlamentarul Cătălin Ivan, fost președinte PSD Sector 1 și fost purtător de cuvânt al PSD.

BUN de strâns semnături

De asemenea, Blocul Unității Naționale - BUN a reușit să strângă cele 200.000 de semnături. BUN este un partid antisistem, care își propune schimbarea întregii clase politice și „întărirea respectului pentru interesul naţional și eliminarea oricăror tentative de atragere a României în acţiuni care i-ar pune în pericol independenţa, suveranitatea și integritatea”, potrivit siteului partidului.

Partidul Socialist Român, cu conferențiarul universitar Marin Badea în fruntea partidului și primul candidat pe lista pentru europarlamentare, a reușit să depășească obstacolele impuse de Legea electorală. Așa cum îi spune numele, PSR se consideră un partid de stânga ce urmărește să apere „interesul național”. Candidații independenți sunt obligați, de asemenea, să îndeplinească niște condiții destul de dure pentru a putea participa la alegerile europarlamentare.

În loc de 200.000, independenții trebuie să adune 100.000 de semnături. George-Nicolae Simion a strâns numărul necesar de semnături. El este un activist care militează pentru unirea României cu Republica Moldova. Membră a grupului de inițiativă civică „Împreuna pentru A8”, Gregoriana Tudoran a reușit să facă același lucru la fel ca Peter Costea, un independent ce își propune să promoveze valorile creștinismului în Parlamentul European.