Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a detaliat că fostul primar din Baia Mare, Cătălin Cherecheș, urmează să fie transferat în România în conformitate cu procedura tradițională, un proces care, în baza experienței anterioare, s-ar putea întinde pe o perioadă de 30-45 de zile.

Explicațiile ministrului Cătălin Predoiu vin după ce Cherecheș a respins posibilitatea extrădării prin procedură simplificată, care ar fi durat doar zece zile.

„Din practica anterioară, ar dura undeva între 30 şi 45 de zile, în funcţie de instanţă”, a precizat Cătălin Predoiu, la Antena 3, joi seară.

Cătălin Predoiu, despre extrădarea lui Cherecheș

Cătălin Predoiu a clarificat că aceasta este o procedură standard, în care nu sunt implicate nici Ministerul Justiției sau Ministerul de Interne din România, nici cele din Germania, procedura fiind una de natură europeană.

„Este vorba despre un mandat european de arestare şi de o extrădare care se face în baza acestui mandat european de arestare. De ce subliniez european, pentru că în acest caz se practică o procedură care se desfăşoară de la instanţă la instanţă.

Nu sunt implicate în mod direct Ministerele de Justiţie sau de Interne, nici de la noi, nici din Germania. E vorba de o procedură standard de reglementări europene”, a explicat Cătălin Predoiu.

Extrădările din Italia, mai complicate

Ministrul de Interne a abordat și problema extrădărilor din Italia. Conform acestuia, s-a discutat în mod frecvent în media această problemă a extrădărilor, atât reușite, cât și nereușite, în ultimii ani.

Acesta spune că în ceea ce privește extrădarea, procedurile sunt caracterizate de un formalism extrem de strict. Practic, țara solicitată trebuie să efectueze o verificare riguroasă a unor criterii, să analizeze documentația și să confirme existența unui mandat european sau a cererii de extrădare.

De asemenea, spune Cătălin Predoiu, se verifică identitatea persoanei și se analizează infracțiunea pentru care aceasta a fost condamnată, asigurându-se că există o corespondență în legislația statului solicitant.

Prin urmare, acestea sunt criterii tehnice care sunt supuse verificării, fără a implica o dezbatere pe fond a cauzei.

„Marea majoritate a cauzelor aşa se dezbat. Discuția a apărut în ultimii ani când a generat o practică în instanţele italiene. În special Curtea de Apel din Bari care a ieşit din acest cadru şi a trecut în anumite situaţii la o analiză pe fond a cererilor de extrădare dincolo de formalismul standard al  acestor cereri de extrădare.

S-a trecut uneori la a se evalua hotărârea judecătorească în baza căreia se solicită extrădarea. Ceea ce este mult peste ceea ce trebuie să facă un judecător în materie de extrădare, extrădarea funcţionând în Europa pe principiul recunoaşterii hotărârilor judecătoreşti străine”, a mai afirmat Cătălin Predoiu.

Italia are o lege ce permite respingerea extrădării din diverse motive

Ministrul de Interne a mai spus că instanța din Bari a adoptat această abordare întrucât există în prezent o lege în vigoare în Italia care oferă posibilitatea respingerii extrădării pe diverse motive.

Cătălin Predoiu a ținut însă să sublinieze că aceasta este în procedură de infrigement în acest moment.

„Această lege este în procedură de infrigement cu Comisia Europeană şi statul român a făcut toate demersurile necesare pentru a explica care e situaţia şi colegilor italieni şi la nivelul Consiliului JAI”, a precizat Cătălin Predoiu.