Anunțul autorităților, din ultima ordonanță, potrivit căruia Armata va fi scoasă în stradă a generat o oarecare stare de neliniște. Fostul director al SRI, Cătălin Harnagea, lămurește situația.

În exclusivitate pentru EVZ, Cătălin Harnagea, fostul director al SRI a explicat, marți, de ce Armata nu ar trebui să intervină într-un astfel de caz.

„Nu trebuie să se transforme în structură de ordine publică. Armata nu are cum să preia atribuțiile structurilor Ministerului de Interne adică pe cele ale politiștilor și jandarmilor. Acțiunea lor a fi total nelegală și însemnă încălcarea totală a Constituției. Armata nu poate acționa împotriva cetățenilor. Ea nu poate intrveni decât în cazul unui pericol extern. În cazul de față avem un inamic extern dar acesta nu reprezinta o persoana, este vorba de un virus.

Militarii nu au voie să legitimeze și nici să restrângă anumite drepturi civile ale cetățenilor. Acestea se pot face doar prin poliție și jandarmerie.

Foarte important este ca Armata să iasă în stradă fără armament. Oricum, este o nota de neîncredere a autoritaților față de poliție si jandarmareie care, trebuie să spunem, a menținut ordinea si disciplina”, a declarat pentru EVZ, Cătălin Harnagea.

Marți seara, premierul Ludovic Orban a declarat că: „Armata va fi implicată în misiuni de pază şi de patrulare, dar va susţine în activitate şi Poliţia de Frontieră.

„În Art 118 din Constituție, armata este subordonată poporului. Nu scrie că poate fi folosită împotriva poporului.

Și neînarmată și în colaborare relativă, nu activă cu forțele MAI. Armata nu poate opri cetățeni sau să îi rețină ori să îi prinda pe cei ce fug din carantină sau izolare. Militarul poate merge alături de polițiști sau jandarmi. Scoți armata doar ca un act de descurajare. Altfel nu poate reține sau legitima decât dacă cineva sare gardul într-o proprietate a lor.

Multi dau exemplu Italia sau SUA. În Italia sunt folosiți odată cu jandarmeria,  pentru a fi într-un număr mai mare, dar nu ca forță de intervenție. Carabinierii sunt sunt sun Ministerul Apărării. În SUA este vorba doar de Garda Naționala, aflată în subordinea guvernatorului. Armata intervine doar în cazul în care țara este atacată de un inamic.

Nu am știut ce să cred, când am auzit un deputat româna declarând la un post de televiziune că militarii vor fi înarmați. Împotriva cui? A cetățenilor? Trag în viruși?

În 1999 armata a fost scoasă din cazărmi pentru a stopa venire minerilor la București. Dar atunci, a ieșit demonstrativ, fără muniție și a plimbat doar niste TAB-uri, ca element de descurajare. Cu toate că atunci era vorba de un conflict interior”, a conchis Cătălin Harnagea.

EVZ prezentă paragrafele din Constituție, la care se face referire:

Constituție ARTICOLUL 118 – Forțele armate (1) Armata este subordonată exclusiv voinţei poporului pentru garantarea suveranităţii, a independenţei şi a unităţii statului, a integrităţii teritoriale a ţării şi a democraţiei constituţionale(...)

Din alin. 1 al art. 118 reiese: 1- armata nu poate fi folosită împotriva propriei populații, indiferent de motivație (subordonată exclusiv voinţei poporului); 2- avem clar și limitativ prevăzute scopurile creării unor forțe armate, precum și acțiunile în care aceasta poate fi angajată. Ea are menirea de a acționa în și/sau înspre exterior. Pentru orice pericol sau stare excepțională din interiorul țării există forțele de ordine (poliție, jandarmerie -gens d’armes- etc). Dacă acestea din urmă sunt insuficiente, ele trebuie, eventual suplimentate(...)

Din OUG 1/1999 rezultă că starea de urgență poate fi declarată dacă există o stare de criză legată de apariţia unor pericole grave la adresa apărării ţării şi securităţii naţionale, a democraţiei constituţionale ori pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor unor dezastre. Care a fost situația care a determinat adoptare D 195/2020? Cred că doar prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor unor dezastre. Prin urmare, proporționalitatea adoptării tuturor măsurilor subsecvente, trebuie raportate la acest caz. Din economia OUG 1/1999, reiese că pe timpul stării de urgență, coordonarea întregii intervenții statale aparține MAI, și nu MApN. Se poate recurge la implicarea armatei pe timpul stării de urgență? Da, dar trebuie subliniat că starea de urgență presupune și ipoteze în care poate fi afectată suveranitatea, independenţa, unitatea statului, integritatea teritorială a ţării sau democraţia constituţională (art. 1 OUG 1/1999). Numai în aceste situații se poate pune problema intervenției armatei, în limitele prev. de art. 118 Constituție. Când se poate face apel la armată? Spune art. 18 (3) și (4), coroborat cu art. 3 lit. a): existenţa unor pericole grave actuale sau iminente privind securitatea naţională ori funcţionarea democraţiei constituţionale. Reprezintă stadiul actual de răspândire a virusului și, în general, acest virus o amenințare la securitatea națională sau funcționarea democrației constituționale? Poate, dacă el este o persoană, sau grup social (națiunea și democrația sunt valori umane). Recursul la armată nu se poate face fără aprobarea CSAT. Intervenția armatei nu poate fi făcută, în oricare din cazuri, decât în misiuni pentru care au pregătirea şi dotarea corespunzătoare (art. 18 alin. 4). Cred că oricine poate indica pentru ce este pregătită și dotată armata. Art. 20 ne ajută în răspunsul căutat: paza militară a unor obiective strategice, vizate în general în acțiuni armate (război). În sensul analizei de mai sus este și prevederea art. 21, care vorbește de hotărâri ale CSAT pentru creșterea capacității armatei, conform organizării la război. Soluția în situația actuală cred că ar fi fost citirea atentă a art. 21 (3), care permite instituţiilor cu atribuţii în domeniul ordinii publice (poliție, jandarmerie) să concentreze rezervişti pentru instruire şi îndeplinirea unor misiuni sau să cheme persoane fizice apte de muncă pentru prestări de servicii în interes public.

OUG 1/1999 Articolul 1 Starea de asediu şi starea de urgenţă privesc situaţii de criză ce impun măsuri excepţionale care se instituie în cazuri determinate de apariţia unor pericole grave la adresa apărării ţării şi securităţii naţionale, a democraţiei constituţionale ori pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor unor dezastre.

Articolul 18 (1) În cazul instituirii stării de urgenţă în temeiul art. 3 lit. a), coordonarea aplicării măsurilor dispuse prin decret revine Ministerului Administraţiei şi Internelor. ... (3) În cazul prevăzut la art. 3 lit. a), Ministerul Apărării Naţionale sprijină forţele Ministerului Administraţiei şi Internelor, la cererea acestuia, în baza aprobării Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, în limitele şi condiţiile stabilite de acesta. (Articolul 3 Starea de urgenţă reprezintă ansamblul de măsuri excepţionale de natură politică, economică şi de ordine publică aplicabile pe întreg teritoriul ţării sau în unele unităţi administrativ-teritoriale care se instituie în următoarele situaţii: a) existenţa unor pericole grave actuale sau iminente privind securitatea naţională ori funcţionarea democraţiei constituţionale;) (4) Forţele Ministerului Apărării Naţionale pot acorda sprijin numai în misiuni pentru care au pregătirea şi dotarea corespunzătoare. Articolul 20 Pentru aplicarea dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă, precum şi a măsurilor prevăzute în decretul de instituire a stării de asediu sau a stării de urgenţă, autorităţile militare, precum şi celelalte autorităţi publice prevăzute la art. 7 alin. (1) au următoarele atribuţii şi răspunderi: (Articolul 7 (1) La instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă, unele atribuţii ale administraţiei publice centrale de specialitate şi ale administraţiei publice locale trec în competenţa autorităţilor militare şi a altor autorităţi publice, prevăzute în decretul de instituire a stării de asediu sau de urgenţă.) ... l) să asigure paza militară a staţiilor de alimentare cu apă, energie, gaze, a sediilor posturilor de radiodifuziune şi de televiziune publice, a operatorilor economici care deţin capacităţi de importanţă strategică la nivel naţional, precum şi a obiectivelor de importanţă deosebită pentru apărare, prin punerea în aplicare a Planului de mobilizare a economiei naţionale pentru apărare; când situaţia impune, dispun oprirea temporară a alimentării cu gaze, energie şi apă potabilă, după caz; Articolul 21 (1) În funcţie de situaţia operativă concretă, pe timpul stării de asediu sau al stării de urgenţă, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării poate dispune ca unităţile militare din forţele destinate apărării să fie trecute în trepte superioare ale capacităţii de luptă, potrivit planurilor întocmite, inclusiv completarea lor cu resurse umane şi materiale, conform organizării la război. ... (3) În condiţiile alin. (1), instituţiile cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale pot concentra rezervişti pentru instruire şi îndeplinirea unor misiuni sau pot chema persoane fizice apte de muncă pentru prestări de servicii în interes public.