În vremea adolescenței mele, apărea la televizor un cetățean pe nume Eugen Mandric. Se zicea că e jurnalist. Noi, liceenii, credeam că-i un propagandist comunist. Ținea discursuri despre „occidentul decadent” unde, printre alte rele, era plin de tineri drogați ce viețuiau pe străzi. Ne arăta filmări și poze. Azi, avem „occidentul decadent” în România și-l privim în ochi, nu numai la televizor.

Cei mai tineri n-au auzit despre Eugen Mandric, de aceea nu trec ușor mai departe. Dacă veți căuta pe Google ca să aflați, veți citi numai informații de slavă despre Eugen Mandric. Doar cu insistență și răbdare poate veți descoperi și ceva despre adevărata față și misiune a lui Mandric – scriitorul, jurnalistul, directorul Casei de Filme nr.3, așa cum îl consemnează Wikipedia.

Dar, indiferent de câtă propagandă făcea Eugen Mandric, reportajele lui în imagini despre viața din țări occidentale (unde era trimis de camarila ceaușistă în anii 80) astăzi ar putea să fie filmate în orice mare oraș din România. Propaganda de atunci, prin care regimul comunist își apăra doctrina și liniștea, o numim azi prevenție. O identificăm cu ANA – Asociația Națională Antidrog. Mulți români o confundă însă cu o instituție care este implicată în stârpirea traficului de droguri și, de multe ori, a fost criticată aiurea, făcută răspunzătoare de lucruri care nu-i intră în atribuții.

E oportun să arăt că ANA este o structură mică a Ministerului de Interne, care dispune de mijloace modeste și o mână de oameni. Această Asociație e un fel de Eugen Mandric din trecut. Angajații ANA fac tot ce pot ca să convingă tinerii să nu devină consumatori. Au rol și atribuții doar în prevenirea consumului de droguri și asistența integrată a consumatorilor, fac „profilaxie și intervenție prin educație și dezvoltarea de proiecte europene, în colaborare cu agențiile de aplicare a legii de la nivel internațional”.

Ofițerii antidrog întocmesc și statistici privind tipurile de drog existente pe piața de consum și cantitățile capturate de MAI și DIICOT. Statisticile sunt indicatori de pericol, dar și de posibile strategii pentru decidenții din aparatul operativ.  

Drept urmare, nu dați cu pietre în solul care vine și anunță că traficul de droguri, în special al celor sintetice, ieftine, a crescut în raport cu numărul consumatorilor! Părinții și profesorii ar trebui să fie mai implicați în viața copiilor, căci sunt primii care pot observa schimbările de comportament. Etnobotanicele și „cristalele” sunt droguri ieftine, iar distribuitorii știu bine cum să vă convingă fii sau fiicele să le dea lor banii de sendviș.

Zilele trecute, ministrul britanic pentru criminalitate și poliție, Chris Philp, a transmis un comunicat de presă cu privire la noile droguri sintetice, apărute în țară. Sunt noi substanțe extrem de periculoase, care „au potențialul de a devasta vieți, de a ruina familii și de a afecta comunitățile locale”, atenționează ministrul. Totodată, a fost anunțată și măsura pe care Marea Britanie o va lua rapid. Va interzice încă 20 de droguri periculoase, adăugând 15 noi opioide sintetice și alte substanțe pe lista drogurilor de clasă A, ca parte a eforturilor de a proteja populația de supradoze și decese legate de droguri.

Simbioza între polițistul de frontieră și vameș

Remarcabilă grija de a proteja populația de către guvernanții britanici, deoarece traficul în sine este greu de stârpit! Înăsprirea pedepselor prin legi clare și cu o justiție dreaptă duce la scăderea numărului de vânzători de moarte la plic.

La noi, încă lipsește această viziune. Instanțele dau pedepse mari doar traficanților prinși cu zeci de kilograme de cocaină, canabis, droguri sintetice.

La graniță, de ani de zile există simbioza între polițistul de frontieră și vameș atunci când este vorba de contrabandă cu mărfuri sau trafic de droguri. Sunt acte de control care-i implică pe ambii purtători de uniformă. Au recunoscut-o chiar generali și miniștri ai Internelor, cu mulți ani în urmă. Iar arestările recente de la Vama Sculeni sunt mai mult decât o demonstrație.

Desigur, nu toți vameșii și polițiștii de frontieră își riscă pielea în „ciupeli” de sute sau mii de euro zilnic. Or mai fi și oameni cinstiți. Dar când vezi cum a trecut Cătălin Cherecheș ca săgeata prin vamă, parcă înțelegi cum trece și un camion în care sunt ascunse droguri sau țigări.