Cât de inutil şi tardiv e KO-ul dat de BNR creditului în valută
- Raluca Florescu
- 8 septembrie 2011, 00:10
Dacă nu sunt stimulate împrumuturile în moneda naţională, atunci încercarea băncii centrale de a le limita pe cele în devize va avea doar un efect negativ asupra creşterii economice.
După ce a anunţat de mai multe ori, prin oficialii săi, că ar putea lua decizii prin care să limiteze creditarea în valută, Banca Naţională (BNR) a publicat recent, pe site-ul său, un proiect care dă o lovitură dură împrumutului în devize. Dacă actul va fi adoptat în forma actuală, mulţi dintre cei care planificaseră să-şi ia credit şi-ar putea vedea visurile spulberate, din cauza condi ţiilor draconice privind avansul (care poate ajunge şi la 40% din valoarea locuinţei achiziţionate prin credit ipotecar) dar şi a testelor de stres pe care vor trebui să le treacă, pentru a primi creditul. Analiştii financiari consultaţi de EVZ sunt de părere că noul proiect ar putea avea efecte negative asupra economiei, în ciuda bunelor sale intenţii. Creditarea începuse încet, încet, să se dez gheţe, în ultimele luni, potrivit datelor BNR, care au indicat o creştere a soldului împrumuturilor acordate populaţiei, valuta fiind motorul avansului. Prin împrumuturi, economia primeş te şi ea un imbold, pe linia creşterii consumului. "Cererea a cunoscut o descreştere de la an la an, or dacă descurajezi creditarea, descurajezi investiţiile şi consumul", a spus Radu Crăciun, directorul de investiţii al Eureko Pensii. Acesta consideră că prevederile proiectului de regulament al BNR sunt binevenite, în condiţiile în care diminuează riscul valutar. În schimb, ar fi trebuit să vină "la pachet" cu măsuri de încurajare a creditării în moneda naţională, care, însă, întârzie să apară, în condiţiile în care dobânda cheie rămâne la un nivel foarte ridicat. Astfel, atrage atenţia analistul, deşi dobânda este mare, nu are aproape nicio influenţă asupra inflaţiei ridicate. "Scăderea inflaţiei din ultimul timp este doar meritul recoltei agricole bune şi nu al băncii centrale", spune specialistul. În opinia sa, dacă nu sunt stimulate împrumuturile în moneda naţională, prevederile BNR nu vor avea decât efectul de a afecta negativ creşterea economică. S-a ratat momentul oportun În plus, remarcă şi analistul financiar Aurelian Dochia, proiectul BNR vine prea târziu. Ar fi trebuit să apară mai degrabă în perioada pre-criză, când creditarea în valută era la apogeu. Pe fondul crizei, băncile au luat deja măsuri de restricţionare a creditării. Valutele exotice, cum ar fi francul elveţian sau yenul, au dispărut din oferta de creditare, multe bănci renunţând de asemenea la creditul de consum. În opinia lui Dochia, măsurile BNR vor introduce doar mai multă birocraţie în creditare. Cu cât se reduc ratele Ce ar însemna, practic, implementarea proiectului, în forma actuală? Solicitanţii de credite vor fi supuşi unui test de stres prin care băncile vor trebui să se asigure că aceştia vor putea continua plata creditelor dacă moneda în care iau împrumutul se va întări puternic în raport cu leul, moneda în care îşi câştigă salariul. Pentru creditele în euro, băncile trebuie să ia în calcul o apreciere de până la 35,5%. În cazul francului elveţian nivelul este de 52,6%, iar pentru dolarul ame rican de 40,9%. Ce înseamnă asta? Că banca va trebui să se asigure că debitorul va putea plăti creditul chiar şi în cazul unei creşteri cu 35 până la 52% a ratei. În plus, băncile vor trebui să ia în calcul şi riscul de scădere a veniturilor debitorului. Potrivit unui calcul realizat de portalul de informaţii financiare conso.ro, o familie de două persoane cu un venit de 3.500 de lei, care acum poate accesa un credit de 50.000 de euro cu o dobândă anuală efectivă de 7,5% pe an, va avea acces la un credit de doar 32.000 de euro, conform noilor prevederi. Condiţii dure sunt introduse şi în privinţa avansului. În timp ce pentru un împrumut ipotecar în lei debitorii vor trebui să prezinte un avans de 15% din preţul locuinţei, la euro nivelul urcă la 30%, iar pentru alte valute la 40%. Totodată, la accesarea unui credit de consum în valută, debitorii vor trebui să prezinte garanţii egale cu 133% din valoarea acestuia. "Dacă descurajezi creditarea, descurajezi şi investiţiile, şi consumul" RADU CRĂCIUN, director investiţii, Eureko Pensii Citiţi şi:
- BNR nu glumeşte. Dispare creditul de consum în valută: rată maximă 10% din salariu
- Inevitabilul s-a produs! Isărescu introduce avans de 40% la credite şi rate de doar 10% din salariu