Părinţii acceptă să plătească sume modice pentru fondul clasei, însă există şcoli unde această practică a scăpat de sub control. Într-o şcoală din Bucureşti, s-au cerut 500 de lei la început de an.
Să spui "nu" atunci când un cadru didactic ori un părinte cere sume exagerate pentru bugetul clasei ori al şcolii înseamnă expunerea copilului la discriminări. Cel puţin aşa cred părinţii, care, deşi se revoltă când se colectează bani la şcoală, preferă să-şi arunce frustrările pe forumuri ori pe la colţuri, niciodată la inspectoratele şcolare. Cadouri scumpe pentru "doamna" "Toţi sunt mână în mână. Dacă reclami, se uită la tine şi la copilul tău ca la nişte proscrişi", spune mama unei fetiţe în clasa a III-a. Femeia refuză să-şi decline identitatea, de teamă că fiica ei va avea de suferit la şcoală. Ea povesteşte că, la început de an şcolar, o mămică din comitetul de părinţi a venit cu ideea unui cadou "de bun venit" pentru învăţătoare. "Sunt câteva mame mai zeloase, care se întrec în idei. La finalul anului trecut, am dat câte 100 de lei, din care s-a luat o geantă pentru doamna, iar restul de bani l-a primit în plic. Sunt 32 de copii în clasă, faceţi un calcul". Femeia spune că este de acord să dea "mici atenţii" învăţătoarei, care îşi face bine treaba, dar că deciziile comitetului de părinţi, când vine vorba de cadouri, sunt "aberante". 500 de lei, cotizaţia de început de an Deşi în ultimii ani, în repetate rânduri oficialii din sistemul educaţional au inserat în discursurile lor celebra vorbă "fondul şcolii este interzis", această practică este în floare. Conştienţi că sistemul este subfinanţat, părinţii acceptă să cotizeze, dar în limita decenţei. În unele şcoli, însă, s-a trecut de limitele bunului simţ. "Înţeleg că bugetele şcolilor sunt reduse şi accept să contribui la cumpărarea de cretă, rechizite, perdele în clasă, coli şi ce le mai trebuie copiilor. Dar atât", spune tatăl unui băiat. Copilul lui a intrat în clasa I, la o şcoală din Capitală. "Pentru început, ni s-au cerut 500 de lei, imediat după formarea claselor, şi au spus că sunt pentru investiţii în clasă: bănci, perdele, o plasmă, etc. Apoi, învăţătoare ne-a anunţat că vom plăti lunar 300 de lei, fondul clasei. În secunda următoare, mi-am mutat copilul la altă şcoală, unde s-au cerut doar 200 de lei, pentru tot anul, pentru rechizite". Donaţiile, binevenite, nu obligatorii Marian Banu, purtător de cuvânt al Inspectoratului Şcolar Bucureşti, spune că este ilegal ca directorii ori profesorii să solicite bani. "Comitetul de părinţi poate stabili să contribuie cu o anumită sumă, însă contribuţia este absolut benevolă. Părinţii sunt cei care gestionează fondul şi este ilegal ca un cadru didactic sau directorul să pună mâna pe banii strânşi de comitetul de părinţi". Banu precizează că orice donaţie este binevenită, dar nu obligatorie. De asemenea, este ilegal să se facă presiuni asupra părinţilor sau ca elevul care nu a contribuit cu bani să fie discrimat în vreun fel. Marian Banu recomandă părinţilor care constată abuzuri să facă reclamaţie scrisă la direcţiune şi la inspectoratul şcolar, iar în document să precizeze clar "cine şi ce a cerut de la ei". De cele mai multe ori, nemulţumirea faţă de neparticiparea la fondul clasei se manifestă doar în comitetul de părinţi sau, eventual, în discuţiile între părinţi şi învăţător/diriginte/director. Totuşi, se întâmplă să aibă de suferit şi copiii, când sunt excluşi de la anumite activităţi sau puşi în situaţia de a transmite mesaje de admonestare părinţilor neplătitori.
STUDIU Peste 70% dintre părinţi plătesc fondul clasei
Un studiu realizat în 2010 de asociaţia "Salvaţi copiii" arată că, în opinia părinţilor, fondul şcolii constituie o contribuţie obligatorie (pentru 28% dintre părinţii participanţi la studiu). Procentul este mult mai mare în cazul fondului clasei, considerat obligatoriu de 43% din părinţii. Doar 14% dintre ei spun că primesc chitanţă când achită fondul şcolii şi doar 11,5% atunci când plătesc fondul clasei. Opinia cadrelor didactice este diferită. Doar 13,4% cred că în şcoala lor contribuţia părinţilor la fondul şcolii este obligatorie. Pe de altă parte, numărul profesorilor care menţionează că la achitarea acestor fonduri se primeşte chitanţă este mai mare decât al părinţilor (34% în cazul achitării fondului şcolii şi 13% în cel al clasei). Conform răspunsurilor oferite, destinaţia fondului şcolii o reprezintă: reparaţiile şi renovarea şcolii, dotarea laboratoarelor şi a sălilor de curs, achiziţionarea de produse de papetărie şi birotică sau oferirea unor burse de merit. Fondul clasei are ca destinaţie: achiziţionarea de produse de papetărie şi birotică, materiale didactice, reviste, culegeri, precum şi renovarea clasei. Totuşi, aproximativ 20% dintre părinţi afirmă că nu cunosc destinaţia sumelor utilizate din fondul şcolii, în timp ce 10% dintre părinţi afirmă că nu o cunosc pe cea a fondului clasei. 62% dintre părinţi au precizat că "nu se întâmplă nimic" dacă nu plătesc fondul clasei, totuşi, cel puţin 71,5% îl achită. "Comitetul de părinţi poate stabili să contribuie cu o anumită sumă, însă contribuţia este absolut benevolă. Părinţii gestionează fondul şi este ilegal ca un cadru didactic sau directorul să pună mâna pe acei bani." Marian Banu, purtător de cuvânt Inspectoratul Şcolar Bucureşti
Recomandările noastre
