Optsprezece bărbați și o femeie s-au întrecut, la Cetatea de Baltă-Jidvei, pentru titlul de cel mai bun „maître d’hôtel”, la cea de-a XVI-a ediție a Trofeului „Marian Bugan”.

Competiția, organizată de Aso ciația Națională a Maître d’ Hôtel din România, reușește să adune an de an puținii profesioniști într-ale ospitalității care s-au decis să rămână-n țară. Castelul Bethlen-Haller de la Cetatea de Baltă, a cărui imagine este asociată în prezent cu podgoriile Jidvei, a fost o fortăreață de agrement pe care nobilii din familia Bethlen o foloseau pentru vânătoare și ospețe și este deținut de familia Necșulescu, care, de altfel, a găzduit evenimentul.

Cei 19 concurenți, șefi de sală și manageri de restaurante, au avut ocazia să-și dovedească abilitățile profesionale de-a lungul a trei probe, una teoretică, una de decantare și, în finală, cea de practică, în fața unui juriu, a publicului, dar și a presei. Câștigătorul Marelui Trofeu „Marian Bugan” 2018 a fost Cristian Szekely – București, locul I a revenit lui Petrișor Lucian Petcu, locul II lui Ionuț Andrieș, iar locul III lui Alexandru Tamaș.

 

Diplome recunoscute internațional

Vreme de două zile, în cadrul concursului, au forfotit somelieri al căror miros și gust disting enșpe mii de soiuri de vin și „maîtres d’hôtel”, îmbrăcați fără cusur, în costume la patru ace, care au trecut prin mai multe probe de foc: cea teoretică, în scris, și cele practice, de la decantarea vinului, la tăierea puiului și până la cele din marea finală, de-a lungul cărora, cu mișcări întru totul grațioase, aproape mângâind, concurenții au caramelizat felii proaspăt tăiate de ananas și au desfăcut șampanii, pe care le-au servit într-un număr egal de pahare.

Oaspeții s-au desfătat cu rațe umplute, desăvârșite cu dulceață de ardei iute, au devorat pateul Toscano, fripturile de mistreț prin care furculița trecea ca prin unt, dar și fructele de mare, aduse în vârful acelui deal din Mediterană. Cei prezenți s-au înveselit cu vinurile Ana (Sauvignon Blanc, Chardonnay) și Maria (Fetească Albă, Pinot Griscare) din gama Owner’s Choice sau cu sortimente nobile din gama Mysterium, precum Rhein Riesling-Sauvignon Blanc sau Traminer-Sauvignon Blanc. Să nu-l uităm pe Bachus care, desigur, a patronat desfășurarea acestui eveniment-concurs, unde seniorul familiei Necșulescu, Liviu, un multimilionar binevoitor, în vârstă de 88 de ani, a surprins invitații cu sprinteneala pașilor săi de dans, dar și cu neîntrecutele ghidușii din timpul chefului. „Ceea ce este important la acest eveniment constă în faptul că asociația noastră promovează meseria de „maî tre d’hôtel”. Diploma oferită de asociație este o recunoaștere a profesionalismului și se bucură atât de o apreciere națională, cât și de una internațională. E oferită în cadrul concursului, în care judecătorii sunt colegi de breaslă, iar totul se întâmplă cu public, la vedere, cu presa alături.

Suntem la a XVI-a ediție și bucuria noastră este că de la an la an vin concurenți tot mai bine pregătiți, dornici de afirmare, ceea ce înseamnă că s-a înțeles menirea acestui concurs. Astfel, ne ocupăm de promovarea tinerilor, această meserie fiind una dintre cele mai complexe din industria ospitalității. Competiția a fost o ocazie în care concurenți și-au pus la punct cunoștințele, la fel și membrii juriului. Toată lumea a câștigat experiență”, a declarat Nicolae Pupăză, președintele Asociației Naționale a Maître d’Hotel din România, pentru EVZ.

Castelul dintre Târnave

Castelul are o formă rectangulară și cinci turnuri, dintre care patru sunt circulare și tronează în fiecare colț. Al cincilea turn a fost alipit uneia dintre fațadele secundare, are o formă octogonală, iar în pântecele său se încolăcește, unind parterul cu cele două etaje superioare, o scară sculptată din bârne de stejar, conservată ca în secolul al XVI-lea.

Conform vătafului actual, Irina Incze, construcția castelului a început în 1560, adică mai devreme decât reiese din anumite izvoare. Giuvaierul arhitectural are o istorie plină de surprize: de-a lungul vremii, aproximativ 45 de familii de nobili l-au deținut, castelul fiind donat, moștenit și chiar pierdut la jocurile de cărți. Din 1780 și până la naționalizare însă, nobilii Haller au fost singurii care l-au stăpânit. „Probabil, nu au mai jucat cărți sau nu l-a mai pus miză”, a povestit râzând Irina Incze.

Vizitat și de Donald Trump jr.

În timpul comunismului, în interiorul fortificației s-a făcut șampania de Jidvei. În acea perioadă, castelul arăta deplorabil, nu avea geamuri, podele, nici măcar un fir de iarbă în curte. După revoluție, castelul a devenit proprietatea privată a societății Jidvei și, implicit, a familiei Necșculescu. ”De fapt, familia Necșulescu a cumpărat castelul de două ori. O dată cu privatizarea fostului I.A.S., iar a doua oară când a apărut legea retrocedărilor.

Ultimii care descind din spița Haller trăiesc la Târgu Mureș și au revendicat castelul de la statul român. Acesta l-a retrocedat familiei Haller, care, la rândul ei, l-a vândut mai departe familiei Necșulescu”, a istorisit Irina Incze. Seniorul Liviu a precizat că a concurat cu Verstoy Atilla, care ar fi vrut castelul pentru el.

În urma unei investiții ce se ridică la câteva sute de mii de euro, proprietarii au readus la viață castelul pe care cei dornici îl pot vizita doar la cerere. Au fost refăcute pivnița, parterul, un etaj, iar fostele grajduri au fost transformate în camere. Fiind cu circuit închis, a atras astfel oaspeți de vază din România, dar și personalități internaționale: Donald Tump jr., fiul cel mare al președintelui Statelor Unite ale Americii, a participat la o partidă de vânătoare de căprioare și mistreți pe un fond de vânătoare din zona localităților Jidvei și Cetatea de Baltă, iar ulterior a vizitat cetatea.

 

2.500 hectare de vie

Podgoria Târnave are o suprafață de 2.500 hectare. Astfel, compania Jidvei deține cea mai mare podgorie din Europa cu unic proprietar, familia Necșulescu. Practic, Jidvei a pus România pe harta europeană a vinurilor. Având o amplasare specială, la o altitudine între 200 și 500 de metri, ținutul oferă condiții excelente de cultivare a viței de vie. Cele mai importante suprafețe dau soiuri de Fetească Regală (824 ha), Sauvignon Blanc (467 ha), Muscat Ottonel (427 ha), Riesling Italian (247 ha) și Traminer roz (163 ha). Totodată, Jidvei deține una dintre cele mai întinse vițe de vie al căror rod este soiul Sauvignon Blanc.

Cronologic vorbind, I.A.S-ul Jidvei s-a înființat în 1949, iar în ’58, soiurile Fetească Regală, Sauvignon Blanc și Traminer Roz sunt premiate cu medalii de aur la Concursul Internațional de la Ljubliana. Din ’99, Jidvei trecere într-o nouă etapă, una marcată de un ambițios program de modernizare.

Cele mai recente medalii de aur au fost câștigate în 2017, la Femmes et Vins du Monde Monaco, cu soiul Tradițional Muscat Ottonel din 2015, la China Wine Awards, cu soiul Grigorescu Roze din 2015, și la Berliner Wein Trophy, cu soiurile Mysterium Rose și Grigorescu Roze.

 

Povestea turnului cu ceasuri

„În turnul cu ceasuri, despre care am mai vorbit când am pomenit de scara din lemn, avem 56 de orologii, care au o poveste specială. Când domnul Claudiu Necșulescu a împlinit 45 de ani, a primit acest cadou din partea noastră, a societății. A fost un cadou tematic, primele șapte ceasuri expuse, cele mici, reprezintă cei șapte ani de acasă. Urcând treptele, la al optsprezecelea ceas a găsit o epistolă în care se menționa că a împlinit 18 ani și că a avut voie să bea primul pahar de vin. Tot urcând, un alt orologiu reprezintă anul în care s-a căsătorit, iar altele simbolizează anii în care s-au născut cele două fiice. Acum avem 56 de orologii, dânsul împlinește 57 de ani și dă, Doamne să tot urcăm cu ele la infinit!” a declarat Irina Incze, intendentul castelului.

 

Tunelul lung de 15 km

De cum intri în cetate, din stânga sălii răcoroase, două armuri impunătoare te țintesc cu privirea, străjuind deopotrivă o ușă cu măiestrie sculptată din piatră, în spatele căreia stă ascunsă scara interioară a celui de-al cincilea turn. Aceasta duce până la etajul al doilea și se deosebește de restul scărilor meșteșugite în aceleași timpuri, căci este lucrată din lemn, și nu din piatră. La baza ei, zăbrele de temniță țin pe loc curioșii care ar vrea să se aventureze într-un tunel dantesc, lung de 15 km, ce duce până la castelul Sf. Nicolae, care urmează a fi refăcut, după spusele intendentului, în doi-trei ani. ”Acum”, rosti seniorul Liviu, din fundal. După câțiva pași, lipite de peretele din față, coboară alte trepte, groase și roase, la capătul cărora așteaptă o altă sală, bucătăria de pe vremuri, unde se tăia vânatul, se curăța zarzavatul, se făcea ”partea murdară” a bucătăriei.

 

O pâine pentru fiecare angajat

„Noi, aici la castel, gătim pentru 150 de copii zilnic. Familia Necșulescu sponsorizează trei grădinițe, 45 de studenți fără nicio obligație, de sărbătorile religioase fiecare om primește 45 de litri de vin, coniac și șampanie. Ceea ce auziți de la domnul Liviu nu sunt povești. Nunți, botezuri, orice, nu se pune problema, sunt făcute de domnul Liviu. Avem 1500 de angajați, iar fiecare primește câte o pâine zilnic, chiar dacă mai mulți membrii ai familiei lucrează. Este realmente o binefacere că această familie a ajuns la noi”, le-a spus intendentul castelului oaspeților.

Întrebat cum este să aibă un castel adevărat, Liviu Necșulescu, un boier al contemporaneității, a spus următoarele: „Sentimentul îl am pentru popor, ca să vină să il vizioneze, eu să fac mese, iar oamenii să îmi mulțumească. Eu nu dorm aici, nu-mi aduc copiii aici, doar pentru acte de binefacere îl folosesc. Eu trebuie să fiu liniștit aici, iar doamna Irina să îi primească”.

 

Pateul Toscano

„Este o rețetă foarte simplă, o pot face toate gospodinele, la ele în casă. Sari la tigaie ficățelul cu puțin usturoi, apoi îi dai deoparte, pui capere, un vârf, 3-4 anșoa, cam la 500 de grame de ficăței pui 15 grame de capere și 15 de anșoa, ulei de masline si o ceșcuță de șampanie. Apoi, blendezi. Eu am gătit-o in Italia și știu că bătrânele de acolo pregăteau această rețetă tradițională”, a dezvăluit Daniela Drăgut, bucătarul familiei Neșculescu.

 

 

În castel intră doar grupuri cunoscute, ca să nu ciupească nimeni ospătărițele de fund

Duru Sever, câștigătorul ediției trecute și membru al juriului din acest an, a vorbit pentru EVZ despre importanța acestui eveniment, cum l-a ajutat diploma, despre parcursul său profesional de dinainte și de după concurs: „Am o experiență de 12 ani în domeniul ospitalității, iar după primii șase ani am ajuns manager de restaurant. Apoi, încă șase ani am lucrat având această funcție.

Apoi, cireașa de pe tort a fost câștigarea acestei diplome. Experiența m-a ajutat să câștig. Înainte de concurs am lucrat la Nor Restaurant, Sky Tower. Parcursul meu profesional a fost variat, am fost manager de cafenele, de restaurant, cunosc cam toata aria HORECA. Ca urmare a câștigării, am primit un proiect în care să mă ocup de un site online de băuturi, de magazinul online al uneia dintre cele mai mari firme din București. Au avut nevoie de un om cu experiența mea pentru a gestiona magazinul online, de la depozit, la mărirea portofelului de produse. Practic, faptul că am câștigat diploma asta mi-a pus o amprentă bună, lumea ține cont de ea, ești cineva. Din 18 milioane de locuitori, 3 milioane lucrează în comerț, iar tu ești unul dintre cei care au această diplomă. Nimeni nu o pune la îndoială, anul ăsta am fost și în juriu și am avut ocazia să văd și de pe partea cealaltă cum stau lucrurile. Concursul reușește să strângă o comunitate”.

Într-o discuție, Claudiu Necșulescu a povestit despre personalul compus exlusiv din femei că „așa s-a nimerit și că, de aceea, în castel intră doar grupuri organizate și cunoscute. Așa știm că nu le ciupește nimeni de fund!”

 

Rața umplută a zăpăcit toți invitații

„Rață umplută cu prune și caise deshidratate: Îți trebuie pieptul de rață, de preferabil sălbatică. Se face un portofel între partea de piele și partea de carne așa încât să cuprindă un pic și din carne. Altfel, untura se topește, se desprinde și îți iese afară conținul. Separat pui la hidratat caise și prune, tot în șampanie, le lași o noapte dacă ai vreme, dacă nu le dai la foc până se hidratează. Pui foie gras, pateu de rață, pentru a pregăti foie gras adaugi caisele și prunele, iar apoi umpli portofelul. Patru ore lași totul la foc mic, la 150 de grade, dai față în ultimele 15 minute la o temperatură de 170 de grade și îți iese rata umplută cu prune și caise deshidratate”, a mai divulgat Daniela Drăguț pentru EVZ.