Carpaţii sunt acoperiţi de un strat-record de zăpadă. Risc major de avalanşă. Urmează vacanţa şcolară. Intervenţii în două cazuri majore ale salvamontiştilor. Recomandări pentru turişti

Carpaţii sunt acoperiţi de un strat-record de zăpadă. Risc major de avalanşă. Urmează vacanţa şcolară. Intervenţii în două cazuri majore ale salvamontiştilor. Recomandări pentru turişti

Intrăm în week-end, după care urmează vacanţa de o săptămână a elevilor. Tot atâtea motive pentru care domeniile schiabile din România vor fi pline. Salvamontiştii atrag atenţia turiştilor asupra riscurilor ridicate de avalanşă, având în vedere că nu a mai nins atât de mult, ca acum, de zece ani, iar stratul de zăpadă de pe crestele Carpaţilor variază de la un metru până la cinci metri grosime.

Am stat de vorbă în acest sens cu preşedintele Asociaţiei Naţionale a Salvatorilor Montani din România, Sabin Cornoiu. Acesta a remarcat, în primul rând, condiţiile foarte bune pentru practicarea sporturilor de iarnă, având în vedere consistenţa stratului de zăpadă. „În ultimii zece ani nu a mai fost atât de multă zăpadă”, se referă salvamontistul la situaţia existentă în zonele înalte ale munţilor. La peste 1.800 de metri altitudine sunt zone în care stratul de omăt atinge chiar şi cinci metri grosime.

Numărul mare de oameni care merg spre munte în această perioadă mai înseamnă şi altceva. Anume cazuri multe de accidentări. Mai precis, între 200 şi 300 de situaţii în fiecare week-end, începând cu entorse şi plăgi, până la fracturi de mâini, de picioare, de coloană vertebrală.

În cele 24 de judeţe ale ţării cu deschidere către arealul montan acţionează în fiecare zi 300 de salvamontişti, în total. Numărul acestora e suplimentat, până la 500, în week-end. Sunt echipe care au chiar şi câte zece cazuri în fiecare zi, în care trebuie să intervină pentru salvarea turiştilor. Cele mai multe situaţii de risc apar în Poiana Braşov, Sinaia, Straja, adică locurile cele mai frecventate pentru practicarea sporturilor de iarnă.

Ne puteți urmări și pe Google News

Două cazuri extreme, din cauza ceţii şi a îngheţului

Pentru cei care vor să urce pe creastă, abordând diverse trasee, se recomandă mare atenţie în legătură cu fenomenele meteo specifice acestei perioade. Precum ceaţa sau gheaţa care se depune pe instalaţiile de teleferic.

Aşa s-a întâmplat pe 24 ianuarie cu 100 de schiori care se aflau pe Valea Dorului. Ceaţa densă i-a blocat pe înălţimi. Nici telecabina nu a mai mers, din cauză că se depusese gheaţă pe cabluri, aşa că salvamontiştii au fost chemaţi în ajutor. Toţi cei 100 de turişti au fost coborâţi cu bine până în Sinaia.

Un caz oarecum similar s-a petrecut nu mai târziu de ieri, tot în Bucegi, când 40 de sportivi juniori au fost conduşi de salvamontişti de la Piatra Arsă spre baza muntelui. Tinerii rămăseseră blocaţi în zona înaltă din cauza ceţii şi a viscolului.

Salvamontiştii fac apel la turiştii care vin spre domeniile schiabile să îşi asigure echipamentul adecvat. Mai mult decât atât, echipamentul să fie în stare foarte bună. Pe de altă parte, turiştii care vor să abordeze traseele spre creastă trebuie să ţină cont că multe marcaje sunt acoperite din cauza stratului foarte mare de zăpadă, deci există riscul ca la un momet dat să nu mai aibă niciun punct de orientare. Şi, nu în ultimul rând, să evite zonele unde există risc major de avalanşă.