Atunci când băgai mâna-n foc că Hollywoodul a monopolizat şi a secat biopicul, francezul Olivier Assayas livrează unul făcut ca la carte, cu o durată de peste cinci ore şi jumătate: „Carlos”.

Dacă acum doi ani publicul de la Cannes dădea probă de rezistenţă la vizionarea lui „Che”, de Steven Soderbergh, anul acesta a fost rândul lui Olivier Assayas să mizeze pe răbdarea spectatorilor.

Lungmetrajul „Carlos”, făcut pentru TV, a avut parte de o singură proiecţie pe Croazetă (în afara Competiţiei), la care presa s-a amestecat cu echipa filmului, un caz destul de rar întâlnit la Cannes. S-a aplaudat şi la antract, şi la final. Deşi mai vedeai jurnalişti aţipiţi, sala au părăsito relativ puţini, luând în considerare durata peliculei.

Volumul de muncă implicat de realizarea lui „Carlos” intimidează uşor: scenariul, de Assayas şi Dan Franck (conţinând replici în spaniolă, engleză, franceză, germană, maghiară etc.) şi documentarea s-au întins pe doi ani, locurile de filmare au fost nenumărate, din Liban până în Ungaria, turnările au durat 92 de zile, distribuţia include peste 100 de interpreţi, iar Édgar Ramírez („Che”, „The Boune Ultimatum”), actorul din rolul principal, venezuelean şi poliglot ca şi Ilici Ramírez Sánchez, a beneficiat de trei săptămâni pentru a deveni supraponderal pentru ultima parte a lungmetrajului; de altfel, pe timpul filmărilor, a făcut şi puţină puşcărie în Liban.

Radu Mihăileanu trebuia să regizeze filmul

Pelicula îmbină propria reconstituire a biografiei lui Şacalului cu imagini de arhivă; se recurge la subtitluri pentru a indica „who’s who”, căci există o puzderie de personaje.

Potrivit declaraţiilor producătorului Daniel Leconte, „Carlos” trebuia să fie regizat iniţial de Radu Mihăileanu, motiv pentru care Canal+ a contribuit la producţia lungmetrajului; însă cineastul român s-a retras din proiect. Poate că dacă acest regizor s-ar fi aflat la cârma filmului, ar fi existat şi secvenţe realizate pe fundalul Bucureştiului.

Dar Olivier Assayas trece relativ repede peste relaţia dintre Ceauşescu şi Carlos: afli că teroristul avea o bază în Capitală şi că, la un moment dat, era „indezirabil” pe teritoriul României.

Episodul eliminării celor de la Europa Liberă este tratat superficial: îl vezi pe Şacal luând în considerare propunerea lui Ceauşescu şi refuzând-o, pe motivul că „disidenţii români sunt o miză prea mică”.

Dincolo de astfel de detalii, „Carlos” reprezintă o reuşită: reconstituirea istorică e brici, acţiunea în ritm de rock’n’roll te ţine - deşi, din cauza speciei, se poate porni de la premisa că spectatorul ştie ce se va întâmpla -, iar prestaţiile actoriceşti n-au cusur. Staţi cu ochii pe un ginecolog, el a fost piatra de încercare a castingului!

Corespondenţă de la Cannes

OASPEŢII POSTULUI B1

Impresii de la Cannes

Astăzi, invitaţii lui Florin Barbu în emisiunea „Cinemas” sunt criticii de film Codruţa Creţulescu şi Andrei Creţulescu, recent întorşi de la Cannes. Ca în fiecare seară, de la ora 23.30, în emisiune se va discuta despre peliculele sau actorii care aspiră la trofeele prestigiosului festival, dar şi interesul de care se bucură producţiile româneşti aflate pe Croazetă.

Pasionaţii de film pot alege şi site-ul cinemas.ro pentru a fi la curent cu ultimele ştiri de pe covorul roşu, poveştile vedetelor sau cronicile pro şi contra producţiilor aflate în competiţie. (Anca Simionescu)