Austria, Olanda și Germania excelează și ele, în timp ce Grecia, Croația, România și Bulgaria sunt la coada clasamentului.
Danemarca s-a plasat pe locul al doilea în Indicele Bogăției Națiunilor (WNI) - un clasament conceput de Warsaw Enterprise Institute (WEI) ca o alternativă la măsurarea bunăstării pe baza PIB-ului. Este o urcare cu două poziții față de WNI-ul anterior, publicat în 2015.
Studiul a inclus 25 de țări europene, iar scorul final - o valoare între 0 și 100 - se bazează pe nivelul cheltuielilor private și calitatea cheltuielilor publice, împărțite în șapte categorii.
Danemarca, cu un scor de 98,8 a fost depășită de Austria, al cărei scor de 100 va fi folosit drept referință pentru viitorii indici. Danezii i-au lăsat însă în urmă pe olandezi (locul trei) și pe germani (locul patru).
Cum se calculează?
În fiecare an cetățenii Europei se folosesc de bunuri și servicii. O parte dintre ele le cumpără personal, iar restul e asigurat de guvern. WNI reprezintă suma acestor două tipuri de cheltuieli.
Cheltuielile private sunt presupuse a fi optime: indivizii își cheltuiesc fondurile în cel mai „bun” mod pentru ei. Cheltuielile publice sunt evaluate în funcție de „indicele calității cheltuielilor publice” al WEI - o nouă modalitate de măsurare bazată pe Clasificarea Funcțiilor Guvernului (COFOG) a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Banii care sunt cheltuiți pe industrii de succes sunt mai „valoroși” și sunt contabilizați ca atare.
O examinare mai atentă a scorului danez
Cele șapte categorii ale indicelui calității cheltuielilor publice sunt apărarea națională, securitatea internă, infrastructura și transportul public, mediul, sănătatea, educația, respectiv universitățile.
Danemarca a excelat la cheltuielile publice. Industriile care s-au remarcat sunt mediul, sănătatea, educația și universitățile. Cele mai mici scoruri au fost obținute la infrastructură și apărare națională.
La capitolul cheltuieli private per capita danezii ocupă locul trei, după Irlanda și Austria.
Observații generale
Primele patru țări - Austria, Danemarca, Olanda și Germania - sunt toate caracterizate de un sector privat de proporții apreciabile și de o înaltă calitate a serviciilor publice.
Volumul total al cheltuielilor publice constituie un bun indiciu privind calitatea lor; țările care cheltuiesc mult pe serviciile publice obțin de obicei și o calitate superioară a serviciilor.
Interesant este faptul că țările care înregistrează scoruri proaste în WNI au scoruri proaste și în Indicele Dezvoltării Umane - un indice al calității vieții care este utilizat de ONU.
În fine, merită menționat că WEI prezintă în mod deliberat situația acestor țări înainte de izbucnirea pandemiei.
Și mai trebuie notat că, din cauză că PIB-ul Irlandei e „umflat” de statutul ei de paradis fiscal, țara a fost exclusă din acest studiu. I s-a calculat totuși scorul, care e ieșit anormal de mare. [Conform unui tabel atașat articolului, scorul Irlandei e de 146,6, peste limita maximă posibilă de 100. România e pe penultimul loc, cu 56,2 puncte.]
Traducere: Rador.