80 de gravuri din seria „Capriciilor” lui Francisco de Goya, printre care şi celebra lucrare „Somnul raţiunii naşte monştri”, sunt expuse, de ieri, la Muzeul Naţional de Artă al României.

„Nenumăratele fobii şi nebunii pe care le găseşti în orice societate civilizată şi prejudecăţile comune şi practicile păguboase care, din obişnuinţă, ignoranţă sau egoism au devenit uzuale”, îşi enumera Francisco de Goya (1746-1828) temele „Capriciilor” sale.

Cu excepţia Inchiziţiei, care a interzis circulaţia lor, nu se ştie foarte clar cum au primit contemporanii lui Goya gravurile sale satirice, însă posteritatea le-a rezervat un loc aparte în istoria artei.

Lucrările, însoţite de notiţele artistului

Cele 80 de lucrări din seria „Capricii”, realizate de pictorul spaniol în perioada 1797-1799, au fost expuse, de ieri, pentru prima dată, la Muzeul Naţional de Artă al României din Capitală, în Sălile Kretzulescu. Lucrările din expoziţia „Faţete ale conştiinţei. Capriciile lui Goya” - deschisă până pe 30 mai - sunt însoţite de notiţele originale ale artistului, păstrate în manuscris pe exemplarele din primele tiraje, aflate în colecţiile Muzeului Prado şi ale Bibliotecii Naţionale din Madrid. Pictorul a simţit nevoia să explice unele titluri, al căror înţeles e uneori greu de descifrat, sau să aducă propriile comentarii la imagini.

Potrivit reprezentanţilor Muzeului Naţional de Artă al României, seria vernisată ieri - în prezenţa ambasadorului Spaniei la Bucureşti, Estanislao de Grandes Pascual, şi a directorului Institutului Cervantes, Juan Carlos Vidal - a fost imprimată în 1929, într-o ediţie limitată, pentru Expoziţia Universală de la Sevilla.

„Capriciile” (un tip de gravură în care artistul îşi ia libertate deplină, de la subiect la compoziţie), în care Goya combină tehnicile acvaforte şi acvatinta, sunt un exerciţiu de luciditate într-o epocă în care represiunea politică, socială şi religioasă era dublată de o profundă criză economică a imperiului spaniol. Goya le-a desenat în perioada de con valescenţă după holeră, răstimp în care i-a studiat pe iluminişti. Lucrarea sub semnul căreia a stat colecţia, de-a lungul secolelor, este „Somnul raţiunii naşte monştri”, expusă şi la Bucureşti.

Inchiziţia s-a „autosesizat”

Tematic, seria are trei părţi: primele 36 de gravuri se leagă de tema căsniciilor de convenienţă, cruzimea părinţilor şi metodele greşite de educare a copiilor, desfrânarea, lăcomia, hoţia, vanitatea sau prostia. În următoarele şase, capetele umane sunt înlocuite cu capete de măgari, ca simboluri ale imposturii, mai ales în viaţa publică, iar în ultimele 38, pictorul desenează monştri, vrăjitori, călugări, o lume a „spiritelor”.

Goya sancţionează deopotrivă viciile omului obişnuit, dar şi clerul, figurile politice sau din administraţie. Inchiziţia s-a simţit „atinsă” şi a interzis vânzarea gravurilor. Artistul şi le-a salvat dăruindu-i regelui plăcile gravate şi exemplarele nevândute. Proiectul lui Goya nu pare să le fi fost pe plac librarilor de la acea vreme, seria fiind pusă în vânzare într-un magazin de parfumuri şi licori de la parterul casei unde locuia artistul.

În jurul expoziţiei vor fi organizate şi alte evenimente. Pe 28 aprilie, tot la muzeul naţional va avea loc conferinţa „Goya în literatură”, susţinută de Leonardo Romero Tobar, profesor la Universitatea din Zaragoza, iar pe 18 aprilie şi 23 mai, de la ora 11.30, în Sala Kretzulescu, va fi proiectat filmul biografic „Goya la Bordeaux”, în regia lui Carlos Saura.