Reformele pentru deschiderea economiei Cubei se desfășoară anevoie, din teama comuniștilor de a nu-și pierde influența asupra țării.

În Cuba, termenul „proprietate privată” are rezonanța unei revoluții. Sau, mai degrabă, a unei contra-revoluții.

Pentru prima oară, după 1959, guvernul comunist de la Havana s-a angajat să înscrie economia de piață în Constituție. Revizuirea legii fundamentale, care datează din 1976, are menirea de a facilita accesul investitorilor străini în economia cubaneză, într-o continuare a reformelor începute de Raul Castro în 2008 de modernizare a țării.

Textul revizuit va trebui aprobat printr-un referendum, informează Le Figaro.

Dezvăluit pentru prima dată pe 13 iulie de organul de presă al Partidului Comunist, Granma, proiectul de Constituție recunoaște „rolul pieței și al noilor forme de proprietate, printre care proprietatea privată”, pentru a preciza câteva rânduri mai jos că „reafirmă caracterul socialist al sistemului politic, social și economic” din Cuba.

De asemenea, proiectul de reviziuire a Constituției reamintește „rolul director al Partidului Comunist Cubanez (PCC) ca forță conducătoare superioară a societății și a statului”.

„Nu vor exista viraje capitaliste”, dă asigurări președintele Miguel Diaz-Canel, ales în aprilie.

„Constituția oficializă ceea ce există în realitate de zece ani. Cubanezii vor începe încet, încet să redescopere o economie de salariat. Ceea ce este normal la noi, dar revoluționar pentru ei”, explică Christophe Ventura, cercetător la Institutul de Relații Internaționale și Strategice (IRIS) din Franța și specialist în America Latină.

Vreme de 40 de ani, insula din Caraibe a trăit înr-o economie aproape în întregime etatizată. Salariul unui cubanez nu acoperea decât 5% dintre nevoile sale: restul – locuința, hrana, îngrijirea – erau asigurate de către Stat.

Din 2010, țara condusă de Raul Castro, fratele mai mic al lui Fidel, a demarat reforme importante, pentru a redeschide economia investițiilor străine. Scopul era de a atrage capitaluri și lichidități într-o țară secată economic.  201 profesiuni au fost autorizate să exercite titlul de antreprenori sau de „mici artizani”: 591.000 de cubanezi sunt astăzi „cuentapropistas”, adică lucrează pe cont propriu. Totuși, autorizarea de licențe individuale a fost suspendată acum un an. Față de economia de piață, regimul de la Havana dă semne bivalente, iar faptul că de aproape zece ani se încearcă trecerea la economia de piață, cu efecte minime, arată reținerea comuniștilor față de perspectiva de a-și pierde controlul asupra țării.

„Dacă unii dintre noi se lasă legănați de iluzii în legătură cu această reformă constituțională, cel mai bine ar fi să le abandoneze repede”, scrie un bloc local, critic la adresa puterii, pe nume Cuba Economia, citat de Courrier International. Dacă reforma trebuie să faciliteze implementarea capitalurilor străine și crearea de antreprize locale, proprietatea asupra pământului „va fi în continuare supusă restricțiilor în ceea ce privește transmiterea sa și dreptul de preempțiune al statului la achiziție, la un preț just.”

De altfel, Granma reamintește care vor fi principiile esențiale care vor guverna noua Cubă:

• „mijloacele de producție se vor afla în proprietate socialistă, iar planificarea va rămâne linia directoare.”
• „statul trebuie să răspundă provocării de a deschide economia fără a pierde controlul politic și de aceea reformele sunt lungi.”
• „Constituția oferă cadrul legal dinamicilor deja existente. După aceea, totul depinde de contextul externe, mai ales de relațiile cu Statele Unite.”

În iunie trecut, Donald Trump a anulat cea mai mare parte a acordului de apropiere diplomatică, încheiat de Obama cu Raul Castro.