Evenimentul Zilei > Actualitate > Capela Reginei Elisabeta, îngropată între betoane
Capela Reginei Elisabeta, îngropată între betoane

Capela Reginei Elisabeta, îngropată între betoane

A scăpat de bombele nemţeşti, de demolările comuniştilor şi de vandalizările sataniştilor. Acum, planurile imobiliare din zonă izolează lăcaşul într-o conservă de ciment şi bitum.

Piatra de temelie i-a fost pusă, în 1870, de către Elisabeta, prima regină a României. Întreaga construcţie a fost ridicată pe cheltuiala exclusivă a lui Carmen Sylva. A fost bombardată de nemţi în 1944, abandonată de comunişti în 1948 şi vandalizată şi incendiată de satanişti în 2003. În ultimii şapte ani a fost consolidată şi restaurată de nişte oameni cu frica lui Dumnezeu.

De Paşti se speră să aibă loc, în Capela Sfânta Elisabeta, din dealul Cotrocenilor, prima slujbă după 63 de ani, la exact 131 de ani de la punerea pietrei de temelie. Atât doar că un proiect al Universităţii Bucureşti, pe terenul căreia se află, este pe cale să izoleze, ca într-o conservă de beton, monumentul istoric care reprezintă prima donaţie a primei regine a neamului nostru.

O istorie de 131 de ani

În 1862, Carol Davila înfiinţează în casa soţiei sale Ana Davila un orfelinat de fete. În acelaşi an, Elena Cuza donează o mie de galbeni pentru construirea unei clădiri adecvate şi, câteva luni mai târziu, soţul ei semnează decretul de înfiinţare a "Azilului de copii orfani Elena Doamna". Opt ani mai târziu, din iniţiativa şi pe cheltuiala Reginei Elisabeta, se ridică în curtea azilului actuala Capelă Sf. Elisabeta. Piatra de temelie a fost pusă pe 24 aprilie 1970 în prezenţa mitrpolitului Nifon.

În ’44, nemţii, ambiţionându-se să bombardeze Palatul Cotroceni – aflat la o aruncătură de băţ – lovesc din greşeală turla bisericii. Până în 1948, slujbele au fost ţinute de preoţii de religie ai azilului. Scoţând religia din curricula şcolară, comuniştii au lăsat într-o nedreaptă paragină frumoasa capelă de pe şoseaua Panduri. Izolarea sa a scăpat-o de la demolare. Anii ’90 au transformat capela în locul de întâlnire al unor grupări sataniste. Pe lângă ritualuri cu sacrificii de animale, au reuşit ca, în 2003, să incendieze lăcaşul de cult.

Cuib de satanişti

Un an mai târziu, Petre Badea, preşedintele firmei Aedificia Carpaţi, firmă aflată gard în gard cu Azilul "Elena Doamna", ia hotărârea ca, pe banii săi, să restaureze monumentul lăsat în paragină. "În 2003 i-au dat foc staniştii. Au intrat prin podul azilului. Turla era din lemn putrezit îmbrăcat în tablă. I-au pus foc la bază şi a ars în întregime. Scopul lor era să dărâme crucea!", povesteşte Petre Badea depre incendiul care l-a hotărât să refacă, pe banii săi, capela Reginei Elisabeta: "Pictau svastici şi cruci întoarse pe pereţi… Sacrificau animale la miezul nopţii! Mă hotărâsem din 1999 să mă implic. Făcusem chiar şi proiectul de consolidare, pe cont propriu, şi am obţinut autorizaţia de construire împeună cu Mitropolia Munteniei şi Dobrogei. Lucrările le începusem deja… Am investit din buzunarul nostru opt miliarde de lei vechi. Din 2005, lucrarea a fost preluată de Oficiul Naţional al Monumentelor Istorice. Ministerul Culturii a mai investit şi el peste două milioane de lei noi. În prezent, lucrarea e gata în proporţie de 95%!".

Se încalcă Legea Monumentelor

Accesul la capelă se făcea ori prin curtea vecinilor, ori ocolind Azilul "Elena Doamna", clădire lăsată, de asemenea, în paragină. Pe latura dinspre Palatul Cotroceni, accesul a fost blocat prin construirea clădirii Facultăţii de Psihologie. Actualul proiect al Universităţii, de construire a două clădiri, una în care va funcţiona Facultatea de Sociologie şi alta cu destinaţia de hotel, va obtura total accesul la capelă.

"Va fi exact cum băga nea Nicu bisericile în spatele blocurilor. Se încalcă Legea Monumentelor Istorice!", se indignează omul. Nici ministrul culturii, Kelemen Hunor, nu agreează acest proiect.

Într-o adresă din decembrie anul trecut către primarul general Sorin Oprescu şi arhitectul-şef al Capitalei, ministrul Hunor solicită să nu fie eliberată autorizaţia de construire întrucât "nu a fost delimitată zona de protecţie (…) actualul plan de situaţie nu lasă nici măcar o minimă zonă funcţională capelei (…). Acest mod de «încoronare» a Capelei nu reprezintă un mod corect de protejare a monumentului istoric".

DE SFINTELE PAŞTE

Prima slujbă, după 63 de ani

În proximitatea capelei au existat mai mulţi castani şi stejari seculari care au fost tăiaţi. Unul singur a supravieţuit. Pentru a da o aparenţă de legalitate s-a luat aprobare pentru tăieri de la Grădina Botanică. Numai că instituţia e direct subordonată Universităţii Bucureşti. Un aviz negativ ar fi fost sinucigaş pentru conducerea Grădinii. Reprezentanţii Ministerului Educaţiei nu au putut fi contactaţi pentru a-şi exprima punctul de vedere.

La fel, rectorul Universităţii Bucureşti, Ioan Pânzaru.
Preotul Ioan Tigău, cel care slujeşte la Capela "Sf. Elisabeta", speră într-o rezolvare care să nu afecteze monumentul istoric: "Prima slujbă mi-aş dori să fie de Sfintele Paşte. Ultima nu se ştie când s-a făcut. Din informaţiile noastre, capela a fost închisă în 1948. A trecut prin multe… A fost loc de întâlnire pentru satanişti care făceau foc şi ritualuri satanice în biserică! A fost chiar şi teren de antrenament pentru alpinişti. Se căţărau pe ziduri. Era o poziţie destul de retrasă, printre copaci vechi de peste un secol. Acum mai e doar un arbore…".