Șansele orașului București la titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021 ar putea fi iremediabil compromise, în urma unei propuneri privind reorganizarea ARCUB, instituția mandatată să gestioneze candidatura orașului, din instituție publică de interes local, în ”instituție de spectacole de proiecte”. Proiectul de reorganizare a fost pus pe ordinea de zi a ședinței Consiliului General al Municipiului București din data de 26 ianuarie 2016. Potrivit hotărârii de reorganizare, ARCUB ar avea atribuții limitate, care ar face practic imposibilă gestionarea unui proiect de anvergura candidaturii la titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021.

Peste 80 de reprezentanți ai societății civile, membri ai Curatoriumului București 2021, artiști, manageri culturali, profesori universitari au semnat o scrisoare deschisă adresată autorităților locale, în care cer ca proiectul de hotărâre să nu fie votat iar Consiliul General al Municipiului București să își asume candidatura orașului.

În scrisoarea deschisă, semnatarii atrag atenția autorităților că, prin proiectul de reorganizare al ARCUB, sunt încălcate angajamentele pe care CGMB și PMB și le-au asumat pentru susținerea București 2021 – prin semnarea unui protocol de colaborare între liderii partidelor politice, respectiv între Primăria Generală și Primăriile de Sector, precum și prin participarea directă a Primarului General Interimar Răzvan Ioan Sava și a Consilierului General Cristina Nicolescu la prezentarea dosarului de candidatură București 2021 în fața juriului internațional.

În prezent, ARCUB asigură, în principal:
– organizarea de acțiuni, proiecte şi programe culturale din domeniul său de activitate – festivaluri cu acces gratuit, ca Spotlight, BFIT in the Street, Bucharest Jazz Festival,

– organizarea programelor culturale proprii ale autorităţilor publice locale ale Municipiului Bucureşti, atât cele care sunt iniţiate de acestea, cât şi cele care decurg din relaţii de colaborare locale, regionale, naţionale sau internaţionale ale Municipiului Bucureşti

– iniţierea, menţinerea şi dezvoltarea legăturilor cu autorităţi şi instituţii publice, locale sau centrale, asociaţii şi fundaţii şi alte  instituţii guvernamentale, precum şi cu organizaţii non-guvernamentale de profil, în vederea diversificării ofertei culturale, respectiv promovării şi afirmării identităţii culturale a Municipiului Bucureşti;

– organizarea unor sesiuni de selecţie a ofertelor culturale, în vederea finanțării lor – anul trecut 80 de proiecte culturale au primit finanțare. Printre ele Festivalul Strada Armenească, Undercloud, Les Films des Cannes a Bucharest, Bucharest Fringe- Maratonul Teatrului Independent, Anim’est și altele.