Candidatul opoziției a părăsit Venezuela. Tensiuni diplomatice cu restul țărilor din America Latină

Tensiunile politice din Venezuela au atins un nou punct critic după ce Edmundo Gonzalez, fostul candidat al opoziției la alegerile prezidențiale, a părăsit țara în contextul intensificării crizei diplomatice.

Vicepreședintele Delcy Rodriguez a confirmat plecarea lui Gonzalez, în vârstă de 75 de ani, care a candidat împotriva președintelui Nicolas Maduro în controversatele alegeri din iulie 2024.

Potrivit oficialului venezuelean, Gonzalez s-a refugiat voluntar în ambasada Spaniei din Caracas înainte de a pleca din Venezuela, un gest care subliniază tensiunile politice crescânde din țară.

UPDATE Ministrul spaniol de externe Jose Manuel Albarez a confirmat că fostul candidat la președinția venezueleană Edmundo Gonzalez Urrutia a părăsit Venezuela și se îndreaptă spre Spania.

Horoscopul lui Dom’ Profesor, 17 septembrie 2024. Regulile jurnalistului ale lui Roald Dahl 

Marele cutremur, tot mai aproape? Când așteaptă specialiștii un seism devastator

„Edmundo Gonzalez, la cererea sa, zboară spre Spania cu un avion al Forțelor Aeriene Spaniole”, a scris ministrul de externe al regatului pe pagina sa X (fostă Twitter). El a menționat, de asemenea, că guvernul spaniol este „angajat să respecte drepturile politice și integritatea fizică a tuturor venezuelenilor”.

Creșterea tensiunilor diplomatice

Anunțul plecării lui Edmundo Gonzalez vine pe fondul unei serii de acțiuni diplomatice care au deteriorat relațiile Venezuelei cu alte state din America de Sud. Sâmbătă, guvernul venezuelean a revocat autorizația Braziliei de a reprezenta interesele Argentinei în Venezuela, o mișcare ce a amplificat disputa diplomatică dintre Caracas și vecinii săi regionali. Ambasada Argentinei în Caracas găzduiește șase membri ai opoziției venezuelene care au solicitat azil politic, după ce au fost acuzați de conspirație împotriva regimului Maduro.

Această escaladare a avut loc după ce autoritățile venezuelene au acuzat ambasada Argentinei că ar fi fost folosită pentru planificarea unor atentate la adresa președintelui Maduro și a vicepreședintelui Rodriguez. Guvernul a justificat decizia de a revoca autorizarea Braziliei de a gestiona interesele Argentinei pe motiv că aceasta „demonstrează utilizarea ambasadei pentru activități ilegale”, conform unei declarații oficiale.

Reacțiile internaționale

Brazilia și Argentina au reacționat ferm la decizia Venezuelei. Guvernul brazilian a emis o declarație în care și-a exprimat „surprinderea” față de această măsură și a subliniat că va continua să gestioneze interesele Argentinei în Venezuela, până când Argentina va desemna o altă țară acceptată de Caracas pentru a prelua această responsabilitate.

Pe de altă parte, Argentina a condamnat decizia unilaterală a Venezuelei și a cerut respectarea Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice. Într-o declarație fermă, guvernul argentinian a avertizat că orice încercare de a „invada sau răpi solicitanții de azil” care se află în incinta ambasadei va fi aspru condamnată de comunitatea internațională. De asemenea, Argentina a reiterat faptul că situația din Venezuela sub conducerea lui Maduro „subminează drepturile fundamentale ale omului”.

Tensiunile au escaladat și mai mult după ce unii membri ai opoziției care se refugiaseră în ambasada Argentinei au postat pe rețelele sociale imagini care arătau că imobilul ambasadei se află sub supraveghere intensă din partea agenției de spionaj venezuelene SEBIN. Aceștia au raportat, de asemenea, că au fost tăiate alimentarea cu energie electrică și alte servicii esențiale la reședința diplomatică.

O criză politică prelungită, în Venezuela

Tensiunile diplomatice din Venezuela vin pe fondul crizei politice interne care a urmat controversatelor alegeri prezidențiale din 28 iulie 2024. În ciuda cererilor internaționale de transparență, guvernul venezuelean nu a publicat rezultatele complete ale alegerilor, iar autoritatea electorală a anunțat că Nicolas Maduro a fost reales pentru al treilea mandat.

Acest rezultat a fost contestat de opoziție și de numeroase țări din regiune, inclusiv Brazilia, Columbia și Mexic, care au cerut publicarea detaliilor oficiale ale scrutinului. În contextul acestei crize, mai multe figuri ale opoziției, printre care și Maria Corina Machado, au fost acuzate de conspirație și alte fapte grave de către autoritățile venezuelene.

În martie 2024, șase dintre acești lideri ai opoziției au solicitat azil politic în ambasada Argentinei, după ce au fost emise mandate de arestare împotriva lor. Printre acuzațiile aduse se numără și planificarea de atentate împotriva liderilor guvernamentali, acuzații pe care liderii opoziției le resping categoric.

Consecințele pe termen lung pentru Venezuela

Disputa diplomatică dintre Venezuela și vecinii săi din America de Sud  a ajuns într-un punct sensibil, iar plecarea lui Gonzalez din țară reflectă presiunile și instabilitatea crescândă din Venezuela. În timp ce guvernele regionale continuă să ceară respectarea drepturilor omului și transparență în procesul electoral, regimul lui Maduro își întărește controlul asupra scenei politice interne, într-o perioadă de tensiuni și izolare diplomatic.

Recent, un tribunal din Venezuela a aprobat o cerere de mandat de arestare împotriva fostului candidat la președinție al opoziției, Gonzalez, suspectat că a încercat să uzurpe puterile comisiei electorale. Pe 22 august, procurorul general venezuelean Tarek William Saab a anunțat că fostul candidat va fi chemat la audiere din cauza site-ului pe care echipa sa a publicat rezultatele numărării voturilor, potrivit căruia Gonzalez ar fi câștigat alegerile prezidențiale. Șeful sediului electoral al lui Nicolas Maduro, Jorge Rodriguez, a prezentat exemple de falsificare de către opoziție a protocoalelor din secțiile de votare. Procuratura Generală a trimis o citație politicianului de opoziție de trei ori, dar acesta nu s-a prezentat niciodată să depună mărturie.