România a renunțat la propunerea unei date fixe la care să adere la moneda unică europeană, Euro. Spre deosebire de Croația, care a aderat la Euro la începutul lui 2023, la șapte ani de la integrarea în UE, România nu are nici un proiect de țară în această direcție, așa cum nu are nici în privința Schengen. După o serie de eșecuri succesive, în 2012, 2015, iar mai apoi în 2019, oficialii de la București par să fi abandonat cursa pentru Euro.
Trecerea României la moneda euro presupune îndeplinirea unor criterii de convergență care țin de politica economico-financiară, așa numitele „criterii de la Maasticht”. În istoria sa de după aderarea la Uniunea Europeană, România a îndeplinit, o singură dată, la finalul guvernării Dacian Cioloș, în 2016, trei dintre cele patru criterii de convergență. În următoarea guvernare, PSD, cu Liviu Dragnea, Viorica Dăncilă prim-ministru și Orlando Teodorovici la finanțe, totul s-a prăbușit, iar ținta fixată pentru 2019 a fost ratată, din nou. Din acel moment, aderarea la moneda Euro nici nu a mai fost adusă în discuție.
După mai bine de doi ani de la ratarea ultimei ținte, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Băncii Naționale a României, a vorbit despre perspectivele României de adoptare a monedei euro. Potrivit spuselor sale țara noastră nu mai îndeplinește criteriile de convergență.
„România a avut inspirația să renunțe la o cursă în care anunța că vom trece la euro în 2012. Pe urmă am zis de 2015, iar apoi 2019, după care s-a renunțat la această cursă cu dată. Ne-am aliniat Flancului Estic, lângă Cehia, Ungaria, Polonia și Bulgaria. Nu mai avem o dată precisă. Bulgarii s-au grăbit și acum stau să mai reflecteze. Când batem la ușa zonei euro trebuie să avem îndeplinite niște criterii nominale: nu avem deficit bugetar (acum avem), avem o dobândă pe 10 ani destul de bună (acum e cam mare), avem un curs de schimb stabil și avem o datorie publică de sub 60%”, a declarat Adrian Vasilescu.
Consilierul guvernatorului BNR a explicat de ce este mare datoria publică a Românei, precizând că parte din aceasta este dată de datoriile entităților private.
„Chiar dacă noi facem destul de mult caz că datoria publică a crescut, că avem probleme și sunt dobânzi mari, spre deosebire de multe alte țări noi avem sub 60%. Am văzut că s-a făcut un mare caz în presă că un sfert din datoria statului este a unor non-rezidenți, companii în special, care se împrumută din afară. Păi este foarte bine, pentru că nu e datoria statului, nici a firmelor românești și nici a populației. E mare datoria țării, dar un sfert din ea nu este a rezidenților, ci a non-rezidenților“, a spus Adrian Vasilescu, conform DC News.
Criteriile de convergență de la Maastricht
Orice stat membru al Uniunii Europene care își dorește să adopte moneda unică, Euro, trebuie să îndeplinească o serie de condiții. Astfel, criteriile de convergenţă reprezintă testul de evaluare pentru economia unei țări care intenționează să facă acest pas, al treilea, spre Uniunea Economică şi Monetară. Criteriile au fost stabilite prin Tratatul de la Maastricht, ratificat de către toate statele membre UE în 1993. Acestea sunt următoarele:
Stabilitatea preţurilor, dată de rata medie a inflaţiei, calculată prin indicele armonizat al preţurilor de consum pe ultimele 12 luni. Rata nu trebuie să depăşească cu mai mult de 1,5 puncte procentuale media aritmetică a ratelor inflaţiei celor mai performante state membre în ceea ce priveşte stabilitatea preţurilor. Evoluția trebuie să fie sustenabilă în timp.
Un al doilea criteriu este legat de finanţele publice și are două componente. Prima componentă este atinsă prin menținerea unui deficit care să nu depășească 3% din PIB. Dacă valoarea este depăşită, deficitul bugetar trebuie redus substanţial şi continuu, către o valoare apropiată de cea de referinţă.
A doua componentă vizează datoria publică ce nu trebuie să depăşească 60 la sută din PIB. Dacă înregistrează valori mai mari, trebuie sa se diminueze semnificativ şi să se apropie de valoarea de referinţă într-un ritm satisfăcător.
Al treilea criteriu de la Maastricht are în vedere ratele dobânzii. Rata medie nominală a dobânzii pe termen lung, pe ultimele 12 luni, nu trebuie să depăşească cu mai mult de 2% media aritmetică a ratelor dobânzii pe termen lung a celor mai performante state membre în ceea ce priveşte stabilitatea preţurilor. Rata dobânzii poate fi măsurată pe baza titlurilor de stat pe termen lung sau pe baza altor valori mobiliare comparabile.
Stabilitatea cursului de schimb valutar este al patrulea criteriu de convergență stabilit la Maastricht. Este dat de menținerea cursului de schimb în intervalul dintre marjele de fluctuaţie din cadrul mecanismului cursului de schimb (ERM II), pe o perioadă de cel puţin doi ani, fără tensiuni severe. Una din condițiile impuse este de a nu devaloriza moneda națională, față de euro, din proprie inițiativă. Criteriul impune stabilirea unui curs ajustabil, faţă de euro, şi a unei benzi standard de fluctuaţie de +/-15%. O bandă mai îngustă de fluctuaţie poate fi stabilită, de comun acord, pe măsură ce se înregistrează progrese în ceea ce priveşte convergenţa.
Viorica Dancila, Liviu Dragnea
PSD a ratat toate țintele de aderare la euro
În trecut, România și-a propus mai multe ținte pentru aderarea la moneda unică europeană, Euro, dar nu a reușit să le atingă. Primul termen limită a fost anul 2012, după încheierea crizei economice, care a fost ratat. La fel a fost ratat și cel de-al doilea termen limită, fixat pentru 2015 de Victor Ponta și PSD. Ulterior, același Victor Ponta a propus ca termen de aderare la Euro anul 2019.
În 2016, la finalul guvernării conduse de Dacian Cioloș, România îndeplinea trei din cele patru criterii de convergență de la Maastricht, conform raportului Comisiei Europene. Astfel, în 2016, România îndeplinea criteriile de stabilitate a preţurilor, pe cel legat de finanţele publice şi pe cel privind dobânzile pe termen lung. România mai avea de îndeplinit criteriul cursului de schimb și o prevedere urmărită de Comisia Europeană, de compatibilitate legislativă.
Au fost suficienți trei ani de guvernare PSD, cu Liviu Dragnea, Viorica Dăncilă prim-ministru și Orlando Teodorovici la finanțe, pentru ca România să nu mai întrunească nici un criteriu. Ținta din 2019 a fost ratată cu brio, iar din acel moment nici nu s-a mai pus problema aderării României la moneda Euro.