România nu se grăbește cu adoptarea monedei unice europene, Euro, deși a intrat în Uniunea Europeană în urmă cu 14 ani.
În vreme ce România și-a propus ca țintă aderarea la moneda europeană, EURO, abia pentru anul 2028, Croația are alte planuri. Deși a devenit membră a Uniunii Europene pe 1 ianuarie 2013, micuțului stat de la Marea Adriatică i-a luat doar zece ani să pregătească adoptarea monedei EURO.
Astfel, Croația ar urma să adopte moneda EURO până în anul 2023, după cum a anunțat un vicepreședinte al Comisiei Europene. Prin comparație, România, care a devenit membră UE cu 8 ani înaintea Croației, ar putea adopta moneda EURO abia în 2028.
Fostul stat iugoslav este în grafic cu pregătirile pentru adoptarea euro în 2023 și îndeplinește criteriile stabilite de Comisia Europeană. Anunțul a fost făcut de Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene şi responsabil pentru afaceri comerciale.
„Euro va fi un mare avantaj pentru Croaţia, aşa cum este acum pentru Europa, dar nimeni nu ar trebui să se folosească de adoptarea euro pentru a majora preţurile. Aceste evoluţii trebuie monitorizate şi gestionate cu atenţie”, se arată într-un mesaj postat pe Twitter de oficialul european.
Oficialii europeni atrag atenția cu privire la economie
La începutul acestei săptămâni, vicepreședintele Comisiei Europene a avertizat Croația, în cadrul unei conferințe, la care a participat, în capitala Zagreb, să fie precaută. Dombrovskis a atras atenția oficialilor din Croația să fie atenți la efectele pandemiei asupra economiei.
De asemenea, el a avertizat asupra implicațiilor generate de gradul redus de vaccinare. Autoritățile ar putea fi determinate să adopte noi măsuri de restricție sanitară împotriva COVID. Iar acest lucru ar putea afecta ritmul redresării economiei croate, care în acest moment este foarte bun.
Bulgaria va adera la EURO înaintea României
Și vecinii bulgari vor adera la EURO înaintea României, această măsură fiind pregătită pentru anul 2024. Bulgaria îndeplinește criteriile de aderare la moneda unică, pentru că în 1997, după o criză internă, a decis să adopte un mecanism monetar diferit de România.
Din acel moment, moneda bulgărească, leva, a fost legată printr-o paritate fixă la euro.
România nu mai îndeplinește condițiile de aderare
În prezent, România nu mai îndeplinește nici unul dintre criteriile care ar face posibilă adoptarea euro. De altfel, acest lucru a fost valabil doar doi ani, în timpul guvernării asigurate de Dacian Cioloș, în 2015 și 2016, conform specialiștilor.
„Parcursul pentru euro a fost putin intarziat de aceasta criza din 2020. Este nevoie de convergenta reala. Vom recupera in perioada 2021 - 2024, dar trebuie sa fim constienti ca aceasta aderare la zona euro va fi dupa 2024. Obiectivul de aderare la zona euro nu este doar un obiectiv, este si o obligatie a Romaniei de a adera la zona euro prin tratatul pe care l-am semnat. Romania trebuie sa adere la zona euro”, spunea în luna februarie Florin Cîțu.
În momentul de față România nu îndeplinește nici unul dintre criteriile prevăzute prin Tratatul de la Maastricht, cu excepția nivelului datoriei publice, care este, sub limita de 60% din PIB. Celelalte criterii, care privesc inflația, rata dobânzilor și deficitul bugetar, sunt departe de țintele impuse.