Macron s-a lansat într-un balet complicat, încercând să se împrietenească cu Polonia, dar să păstreze în același timp bunele relații cu Rusia. Or, acestea sunt două săbii care nu încap în aceeași teacă.
Liderul francez a căutat să împace și capra și varza cu ocazia vizitei sale de două zile la Varșovia, unde a renunțat la obișnuitele critici la adresa presupuselor derapaje democratice, dar a subliniat și necesitatea de a-l ține Moscova aproape de Occident.
Macron, care până acum se afla în prima linie a criticilor la adresa politicilor naționaliste ale polonezilor, a cotit-o brusc, recunoscând în mai multe rânduri „abandonul” și „umilința” pe care poporul polonez le-a resimțit din partea Europei Occidentale, în diferite momente ale istoriei sale.
Dar Macron nu a uitat să sublinieze nici importanța Rusiei pe continentul European și a afirmat că atitudinea sa flexibilă a permis calmarea crizei din Ucraina, omițând schimbarea adusă de noul președinte Volodimir Zelenski.
Liderul francez a făcut un apel patetic pentru o „nouă arhitectură de încredere și de securitate” în Europa, care trebuie musai să cuprindă Rusia. „Trebuie să redeschidem un dialog strategic, fără naivitate și care va lua timp, cu Rusia”, declara el pentru The Economist anul trecut.
O propunere pe care țările foste comuniste din estul și centrul Europei o privesc cu circumspecție. Iar sentimentele anti-rusești cele mai puternice se află în Polonia.
La Varșovia, Macron a încercat să calmeze aceste temeri, încercând să facă uitate toate luările sale de poziție în favoarea unei „enclave” UE în cadru NATO.
„Am dorit să mă asigur că această călătorie este ocazia de a clarifica neînțelegerile ce au putut apărea, legate de poziția franceză privind apărarea și securitatea, pe de o parte, și privind Rusia, pe de altă parte”, le-a spus luni Macron ziariștilor, aflat în dreapta omologului său polonez, Andrzej Duda. „Franța nu este nici pro-rusă, nici anti-rusă. Este pro-europeană și, când privesc o hartă... văd că Rusia este în Europa.”
Cu ocazia unui dineu, la care ziariștii Politico au putut asista, cu condiția de a nu publica citate directe, Macron a ascultat cu atenție, notându-și într-un carnețel, luările de poziție vehemente ale mai multor disidenți polonezi din perioada comunistă a adresa Rusiei. Însă nu a abdicat de la atitudinea sa pro-rusă.
Polonia consideră foarte periculoase aceste jocuri în favoarea Moscovei, conștientă că Ursul își poate arăta oricând ghearele și colții.
Săptămâna trecută, guvernul polonez a semnat un acord de 4,6 miliarde de dolari pentru achiziționarea a 32 de avioane de luptă americane F-35, iar în 2018 a cheltuit 4,75 de miliarde de dolari pentru baterii anti-rachetă americane Patriot.
Varșovia insistă pentru o prezență permanentă a trupelor americane pe teritoriul său.
„Franța este total angajată în alianța atlantică și pentru securitatea flancului său estic”, a declarat Macron, adăugând că „apărarea europeană nu este o alternativă la NATO, este un complement indispensabil”.
Nicicând limba franceză nu a fost mai mlădioasă și mai mângâietoare! Dincolo de contorsiunile frazelor și ideilor lui Emmanuel Macron la Varșovia, rămâne totuși o întrebare legitimă: când a mințit, acum sau anul trecut, când a afirmat că „NATO se află în moarte cerebrală”?