Cancelarul german Olaf Scholz sosește în Ucraina și Rusia săptămâna viitoare într-un efort de a ajuta la atenuarea tensiunilor în creștere, după oficiali din serviciile de informații occidentali avertizează că posibilitatea unei invazii ruse a Ucrainei este în creștere. Scholz și-a reînnoit avertismentul către Rusia și propune rezolvarea imediată a conflictului pe cale diplomatică.

Olaf Scholz îi va vorbi președintelui Vladimir Putin despre ”consecințele dure” ale unui eventual atac asupra Ucrainei, la întâlnirea de săptămâna viitoare, dar nu se așteaptă la rezultate, a afirmat o sursă din guvernul Germaniei.

„Cancelarul Olaf Scholz va spune clar că orice atac asupra Ucrainei va avea consecințe dure și că nu trebuie subestimată unitatea dintre Uniunea Europeană, SUA și Marea Britanie”, a afirmat sursa guvernamentală.

Scholz îi va spune lui Putin că masarea trupelor la frontieră poate fi interpretată doar „ca o amenințare”. „Nu mă aștept la rezultate concrete, dar aceste discuții directe sunt importante”, a mai spus sursa.

Criza din Ucraina: Scholz merge la Kiev și la Moscova, pe măsură ce fricțiunile cresc

Olaf Scholz se va deplasa luni la Kiev, pentru o întâlnire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, iar marți va merge la Moscova, unde îl va întâlni pe Putin.

„Este datoria noastră să ne asigurăm că prevenim un război în Europa, prin faptul că trimitem un mesaj clar Rusiei că orice agresiune militară ar avea consecințe care ar fi foarte mari...și că suntem uniți cu aliații noștri. Dar, în același timp, aceasta include și utilizarea tuturor oportunităților pentru discuții și dezvoltare ulterioară”, a spus Scholz.

Rusia a lansat sâmbătă noi manevre navale în Marea Neagră pentru a exersa „apărarea” Crimeei, de asemenea, a concentrat peste 100.000 de militari în apropierea graniței cu Ucraina și a lansat o serie de manevre militare în regiune, dar spune că nu are de gând să invadeze națiunea.

Moscova dorește garanții din partea Occidentului că NATO nu va permite Ucrainei și altor foste țări sovietice să se alăture ca membre și ca alianța să oprească desfășurarea de arme în Ucraina și să-și retragă forțele din Europa de Est. SUA și NATO resping categoric aceste cereri.

Care este planul lui Scholz?

Scholz a spus în repetate rânduri că Moscova ar plăti un „preț mare” în cazul unui atac. Totuși, refuzul guvernului său de a furniza arme letale Ucrainei sau de a preciza sancțiunile pe care le-ar susține împotriva Rusiei a atras critici în străinătate și în țară și a ridicat întrebări cu privire la hotărârea Berlinului de a face față Rusiei.

Întrebat vineri dacă Scholz va lua vreo nouă inițiativă la Kiev și Moscova sau pozițiile care sunt deja pe masă, purtătorul de cuvânt al său, Steffen Hebestreit, a răspuns că va rămâne cu „pozițiile pe care le-am stabilit deja”.

„Scholz trebuie să transmită un mesaj foarte clar la Moscova și nu poate fi decât: există unitate și unicitate în alianța occidentală. Nu există nicio posibilitate de a introduce o pană în alianța occidentală și asta trebuie înțeles la Moscova. Cred că acesta este cel mai important mesaj pe care trebuie să-l transmită acolo”, a spus Markus Ziener, expert în cadrul German Marshall Fund.

Scholz nu a spus în mod explicit cu ce consecințe sau sancțiuni s-ar confrunta Rusia dacă va invada Ucraina

Totuși, este clar că este în joc viitorul controversatei conducte Nord Stream 2 care urmărește să aducă gaze naturale rusești în Germania sub Marea Baltică, ocolind Ucraina. Președintele american Joe Biden a amenințat săptămâna trecută că conducta va fi blocată în cazul unei invazii. Acest lucru ar dăuna Rusiei din punct de vedere economic, dar ar cauza și probleme de aprovizionare pentru Germania. Conducta a fost finalizată, dar încă nu funcționează.

„Germania nu are prea multă pârghie, cu excepția faptului că spune că nu va aproba Nord Stream 2, care este singura pârghie politică. În caz contrar, Germania este foarte susceptibilă la șantaj. Nu putem face prea multe. Ne-am angajat să obținem aprovizionarea cu gaze, spre deosebire de alte țări europene nu ne-am diversificat aprovizionarea cu gaze și ne-am târât picioarele pe tranziția energetică. Așa că am greșit multe lucruri, iar acum plătim prețul”, a spus Claudia Kemfert, șefa departamentului de energie, transport și mediu la Institutul German pentru Economic, citată de euronews.