Nu este brutar şi nici măcar nu se pricepe să frământe aluatul, dar cu toate acestea a pus umărul la construirea unei brutării ecologice pentru 33 de tineri cu dizabilităţi mintale.

Laurenţiu Ionescu (38 de ani), unul dintre angajaţii asociaţiei "Prietenia", po vesteşte cum este să lupţi zi de zi pentru cei pe care societatea îi vrea invizibili: oameni cu sindrom Down şi retard mintal. Curtea centrului de socioterapie Prietenia, din Pantelimon, pare că nu se mai termină. Dacă ai poftă de-o salată, intri în seră şi culegi roşii de soi ales sau spanac proaspăt, toate bio şi, cel mai important, crescute de mâinile unor tineri pe care nimeni nu i-ar angaja. Laurenţiu însă a descoperit că în aceşti tineri zace o voinţă cât muntele, aşa că s-a înhămat la proiectul vieţii sale, construirea unei brutării eco. "Ca s-o ridicăm, am alergat după sponsori. Acum, ni s-au terminat fondurile, dar nu renunţăm. Vom demara o campanie de strângere de fonduri pentru a termina acest proiect. Scopul e ca tinerii de aici să se autosusţină muncind la brutărie", spune bărbatul. De la milă la admiraţie Înalt, slăbuţ, cu un zâmbet desprins parcă din reclame, Laurenţiu s-a făcut repede plăcut de către cei 33 de beneficiari ai asociaţiei, complet imuni la politeţuri. "Ei nu se ascund după deget. Dacă nu te plac, ţi-o spun verde în faţă, ca nişte copii", se emoţionează "omul cu pâinea". Domeniul asociaţiei, aflat la marginea Bucureştiului, adăposteşte sere, ateliere de tâmplărie, o livadă A ajuns să-i ştie ca-n palmă: unii ajută la bucătărie, alţii ţes în atelier, în timp ce îndemânaticii sunt cooptaţi la tâmplărie. "Am lăsat mila deoparte, acum simt admiraţie. Fiecare are câteun talent", spune Laurenţiu Ionescu. Din mâinile tinerilor cu handicap ies lucrări remarcabile, care se vând la târgurile speciale din Capitală Recunoaşte totuşi că nu s-a născut uşă de biserică şi că, dacă-ar fi fost după el, ar fi preferat mai degrabă înălţimile însorite. "Am dat la Aviaţie şi Aeronautică, la Politehnică, dar n-am apucat decât să sar de câteva ori cu paraşuta. Era o chestie egoistă, doar pentru mine, şi voiam să fac ceva de care să se bucure şi alţii", povesteşte Laurenţiu scurmând pământul cu vârful pantofului. Aşa a ajuns să-şi cunoască soţia, acum mamă a cinci copii. În 94', lucrau împreună la un proiect umanitar şi, chiar dacă nu vorbeau aceeaşi limbă, împărtăşeau pasiunea de a face bine. "Ea a venit din Serbia, în voluntariat. Abia ne înţelegeam, dar mi-a plăcut cât era de dedicată. Acum e Life Coach", povesteşte îmbujorat Laurenţiu. Din anul 1976 şi până în 2012, au format circa 300 de copii E nevoie de ajutor pentru fi nalizarea brutăriei Brutăria face parte dintr-un proiect mai amplu numit "Biohrana Prietenia" şi care, în urma unui concurs organizat de fundaţia NESsT, a primit finanţare pentru a demara lucrările. Le-au dat o mână de ajutor şi câteva companii de construcţii şi o bancă. Acum însă, Laurenţiu şi echipa sa se văd nevoiţi să ceară ajutor pentru a strânge cei peste 120.000 de euro necesari lucrărilor finale şi utilajelor de panificaţie. Cei care doresc să ajute la construcţia brutăriei - pot dona bani în contul RO81BACX0000000544756000 UniCredit Ţiriac Bank sau îl pot contacta la adresa de e-mail laurenţiu.ionescu@biohrana.ro. Citiţi şi:

• CAMPANIE EVZ. O bicicletă pentru picioarele bolnave ale lui Ionuţ!
• Copii care n-au fost niciodată la muzeu
• "Ne-au dat un calculator care a mers 20 de zile"
• Fetiţa care nu are bani de-o carte