Din 11 companii citate ca fiind implicate în scandal, una spune că nu are nicio legătură cu ancheta, o parte ne-au dat răspunsuri parcă trase la indigo, iar la altele „conducerea e plecată în vacanță peste hotare”

Scandalul declanșat, marți, când procurorii DNA au efectuat, simultan, 61 de percheziții în București și șapte județe - Ilfov, Sibiu, Mureș, Sălaj, Cluj, Bistrița-Năsăud și Timiș -, vizând destructurarea unei rețele care făcea trafic cu medicamente destinate tratamentului bolnavilor de cancer și insuficiență hepatică, vizează mai mulți medici, dar și pe unii producători de medicamente.

Plăteau discursuri și vacanțe în străinătate

Producătorii sunt suspectați că ar fi plătit specialiștii anchetați pentru diverse prezentări fantomă, unde doctorii ar fi trebuit să laude pastilele lor, sau le-ar fi achitat vacanțe în țară ori în străinătate, pentru ca medicii, la rândul lor, să prescrie, cu precădere, medicamentele produse de aceste companii.

Potrivit Agerpres, firmele producătoare de medicamente implicate în ancheta DNA sunt: Roche România, Actavis SRL, Pfizer România SRL, Teva Pharmaceuticals România SRL, Novartis Pharma Services, Alvogen România SRL, Sandoz Pharma Services SRL, Glaxosmithkline România SRL, Egis International, Romastru Trading și Glenmark Pharmaceuticals SRL.

Companiile implicate, răspunsuri la indigo

„Evenimentul zilei” a încercat să obțină, oficial, pozițiile tuturor companiilor citate. Am avut parte de câteva surprize. În primul rând, una din firmele citate, Egis International, n-are nicio legătură cu scandalul.

„Este o confuzie între compania noastră, Elgis International, care n-are nicio legătură cu sănătatea sau cu medicamentele, noi având activitate în cu totul alt domeniu, și Elgis Pharmaceuticals. Ei fac medicamente“, ne spune o reprezentantă a companiei citate greșit.

Până la închiderea ediției, Elgis Pharmaceuticals nu a dat vreun răspuns solicitării noastre. Din celelalte 10 companii, ne-au oferit replica încă patru. Trei dintre ele, parcă ar fi tras la xerox răspunsul.

„Vă mulțumim pentru solicitare. Roche România a fost printre cele 61 de locații vizitate de Direcția N a ț i o n a l ă Anticorupție. Roche România cooperează pe deplin cu autoritățile și va pune la dispoziția acestora toate informațiile solicitate“, se arată în răspunsul oficial.

„Novartis România confirmă vizita Departamentului Național Anti-Corupție (DNA). Compania Novartis colaborează cu autoritățile. Nu putem face niciun comentariu deoarece investigația este în curs de desfășurare“, ne scrie Elena Mitova, Country President Novartis România.

„Sandoz România confirmă vizita Departamentului Național Anti-Corupție (DNA) în mai multe locații ale companiei. Compania Sandoz colaborează cu autoritățile. Nu putem face niciun comentariu, deoarece investigația este în curs de desfășurare“, semnează Country Head-ul firmei, Cezar Zaharia.

"Autoritățile au lansat o investigație sectorială ce se concentrează pe piața medicamentelor oncologice. GSK colaborează pe deplin cu autoritățile pentru a furniza informațiile solicitate în cazul acestei anchete", spun reprezentanții GlaxoSmithKline.

Surprize, surprize

În schimb, conducerea Pfizer România nu știe de ce numele lor este citat în scandal.

„Pfizer nu are cunoștință despre nicio acuzație sau investigație cu privire la companie sau la angajații săi. Colaborăm cu autoritățile în orice solicitare cu privire la activitățile noastre în România. Pfizer respectă cele mai înalte standarde internaţionale de programe și proceduri de complianţă şi depune toate eforturile pentru a asigura respectarea atât a tuturor reglementărilor locale, cât şi a Legilor Americane Împotriva Actelor Străine de Corupţie (Foreign Corrupt Practices Act), dar şi a codului de conduită ARPIM“, declară reprezentanţii Pfizer România.

Celelalte firme, contactate prin email și telefonic, nu au răspuns sau ne-au spus că responsabilii lor sunt în concediu!

Medicamente ieftine, versus medicamente scumpe

Dincolo de tacticile reale sau nu aplicate de companii, rămâne însă întrebarea: ce e mai bun pentru pacienți, un medicament generic ieftin sau unul original scump? Un medic oncolog ne-a explicat că „diferențele dintre cele două sunt, de cele mai multe ori, uriașe, chiar dacă, teoretic, sunt bioechivalente, adică au în compoziție aceeași moleculă. În cel generic, molecula are un grad de puritate mult inferior celui original, așa că pastila poate chiar să nu aibă niciun efect asupra bolnavului“. „Medicii nu pot recomanda decât în limitele protocoalelor stabilite de Ministerul Sănătății, care respectă normele europene. Și recomandarea o fac fie de generic, fie de original. Normal că dacă fac recomandarea de generic acesta este decontat, iar dacă pacientul dorește originalul, va trebui să plătească. Sunt cazuri în care nu există doar un singur medicament ce poate fi prescris”, detaliază Cezar Irimia, președintele Alianței Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România.

Congresele internaționale, finanțate de companii farmaceutice

Excursii în străinătate și participări la tot felul de congrese, sesiuni de comunicări, școli de vară etc., cam asta spun anchetatorii că ar fi oferit medicilor firmele farmaceutice. Doar că acest tip de evenimente, din orice domeniu al medicinei, implică, din start, companiile de medicamente.

Spre exemplu, firmele pot prezenta noile medicamente sau instrumente pe care le-au produs, dar și studii legate de acestea. Cum altfel și-ar putea promova marfa decât în fața celor care lucrează cu ea? Normal că pentru asta plătesc un doctor, că nu poate susține o astfel de prezentare o secretară. Pentru a face o prezentare, firma plătește organizatorilor o taxă sau finanțează evenimentul.

Dacă prezinți un caz, detaliezi tratamentul aplicat

Apoi, la un congres de cancer gastric, spre exemplu, care va avea loc, în toamnă, la Bruxelles, agenda conține discursuri de genul „Endoscopia în cancerul gastric, noi tehnici de imagistică, noi modalități de tratament“.

Evident că prezentatorul, medic specialist, va vorbi și de cele mai noi medicamente. „Asta nu înseamnă, însă, că este plătit de firmă ca să facă asta, ci doar că el, ca expert, explică rolul unor tratamente noi și efectele acestora“, ne explică un medic oncolog. „Doar n-or să evite să spună medicamentele care au fost administrate și în ce doze într- un caz clinic! Apoi, nu mi-aș putea permite să merg la un congres cu banii din salariu. Câștig puțin peste 3.000 de lei, lunar, pentru că sunt medic specialist, dar taxa de înscriere la ultimul congres de la București la care am participat a fost de 800 de euro! Am plătit mai puțin pentru că n-am avut nevoie de cazare!“, ne spune și un specialist în boli infecțioase.

Tot el ne-a dezvăluit și faptul că, la un congres în străinătate, taxa poate fi și de mii de euro, așa că de asta acceptă finanțări.

Mafia medicamentelor, descoperită de jurnaliști și la Iași

Jurnaliștii de la „Bună Ziua Iași” (BZI) cred că ancheta ar trebui extinsă și în curtea lor. Și aduc dovezi în acest sens.

FOTO: Constantin Volovăț

„Iașiul a fost ocolit de anchete, în condițiile în care medicii din spitalele de stat, și în special de la Institutul de Oncologie, direcționează bolnavii cărora le prescriu rețete către anumite farmacii, care, la rândul lor, decontează de la Casa de Sănătate sume uriașe pentru medicamentele compensate pe care le eliberează. Spre exemplu, la Iași, clinica privată de oncologie a profesorului Constantin Volovăț (foto sus) încasează de la Casa de Sănătate mai mulți bani decât Spitalul de Oncologie, în condițiile în care are mult mai puțini pacienți. Conform unor surse, acesta face bani buni cu farmaciile Farma Rod, Gabriela Farm și Adriana Farm, care decontează cei mai mulți bani pentru medicamente oncologice“, scriu jurnaliștii de la BZI.

Cele mai „tari” afaceri

Potrivit lor, cele trei farmacii, care au, împreună, doar 58 de angajați, au în schimb un profit la fel de mare ca al celui mai extins lanț de farmacii din România, care are mii de angajați și sute de magazine. „La un calcul simplu, farmaciile deținute de aceste două familii din Iași (Rusu și Ionașcu) au avut, în 2014, (...) un profit declarat de 78 de miliarde de lei vechi. (...) Au reușit să obțină un profit aproape la fel de mare ca Sensiblu care, în 2014, a avut (...) un profit de 80 de miliarde de lei vechi. Date fiind aceste date, este evident că ceva nu este în regulă, că procurorii DNA ar trebui să cerceteze de unde au apărut asemenea sume uriașe“, explică autorii.

O rețetă a succesului

Potrivit lor, rețeta succesului e uluitor de simplă și extrem de eficace: medicii oncologi prescriu rețete cu tratamente scumpe pe numele unor pacienți care nu au solicitat decontarea serviciilor medicale. Aceste rețete ajung la farmaciile „favorite“. Farmaciștii le decontează de la Casa Județeană de Asigurări de Sănătate, fără să vândă, în fapt, vreo pastilă. Medicamentele, deja plătite de statul român, sunt trimise, apoi, la cabinetele doctorilor, iar aceștia le vând, la negru, bolnavilor disperați. Ținând cont de faptul că e vorba de medicamente foarte scumpe, profitul este uriaș de ambele părți: farmaciile decontează sume imense, iar medicii se aleg cu averi.