Un grup de cercetători canadieni a demonstrat cum lipsa unui somn odihnitor are efecte negative asupra memoriei. Şoriceii de laborator nu îşi aminteau ceea ce învăţaseră cu o zi înainte dacă nu reuşeau să se odihnească bine. Este deci probabil că şi în cazul nostru faza de somn numită REM, ceea în care mişcăm rapid ochii, să fie extrem de importantă pentru generarea şi consolidarea amintirilor şi a memoriei.

De câte ori nu ni se întâmplă să nu ne aducem aminte cu uşurinţă de ceea ce  am făcut cu o zi în urmă? Avem clar în memoria consolidată ce s-a întâmplat acum câţiva ani, însă avem probleme să ne amintim ce am făcut acum 2-3 zile sau chiar şi ieri.

Mecanismele care stau la baza memoriei nu sunt pe deplin înţelese, totuşi, cercetătorii canadieni au ajuns la concluzia că somnul şi calitatea acestuia joacă un rol extrem de important!

Un grup de cercetători de la Universitatea McGill din Montreal a studiat şoricei de laborator, încercând să descopere ce anume influenţează memoria acestora.

Printre testele pe care le-au efectuat a fost şi cel în cadrul căruia cu ajutorul luminii au influenţat neuronii din hipocampul şoriceilor, împiedicându-i să producă aşa-numitele unde teta care apar în faza de somn numită REM (Rapid Eyes Movement – mişcarea rapidă a ochilor). Această mişcarea rapidă a ochilor este legată de faza somnului în care se produc cele mai numeroase şi intense vise. Pe timpul acestei faze a somnului ochii se mişcă rapid, iar activitatea neuronilor creierului este intensă şi oarecum asemănătoare cu cea a stării de veghe. Din acest motiv această fazaă a somnului se mai numeşte şi somn paradoxal. Aţi observat vreodată pe cineva dormind? Atunci când are mişcări ale ochilor rapide înseamnă că se află în această faza a somnului.

Cercetătorii canadieni au folosit o tehnologie relativ nouă, în cadrul căreia neuronii şoriceilor de laborator erau modificaţi astfel încât să fie sensibili la lumină. Cu ajutorul luminii neuronii din hipocamp au fost împiedicaţi să emită aşa-numitele unde teta, unde emise în faza de somn REM.

Şoriceii care nu reuşeau să doarmă bine, adică nu aveau faza de somn REM, nu reuşeau să îşi mai aducă aminte a două zi ceea ce învăţaseră cu o zi înainte.

Cercetătorii antrenaseră şoriceii să recunoască diverse obiecte sau pericole. Astfel un anumit sunet era asociat unei mici descărcări electrice. Şoriceii învăţaseră foarte bine cum să reacţionează când auzeau sunetele respective. 

După noaptea de somn în care însă şoriceii nu au ajuns în faza REM aceştia nu îşi aminteau nimic din ceea ce învăţaseră. Priveau obiectele binecunoscute cu o zi înainte că şi cum ar fi fost noi, iar la sunetele care îi avertizau de pericole nu reacţionau, din nou ca şi cum ar fi fost sunete pe care nu le-ar fi auzit mai înainte şi nu reuşeau să le asocieze cu descărcarea electrică. În memoria lor nu s-a înregistrat nimic din ceea ce au învăţat, şi vina este cea a lipsei fazei de somn REM. Lipsa undelor teta se pare, deci, că duce la probleme mari ale memoriei. 

Ce anume sunt însă aceste unde teta? Undele teta sunt unde electromagnetice care au frecvenţe cuprinse între 4 şi 7 Hz (cicli/secundă), fiind specifice somnului profund, dar şi stării de anestezie. Se pare că aceste unde sunt specifice subconştientului, ele ajută în formarea şi păstrarea amintirilor şi ale diverselor senzaţii, având un rol important în viaţă noastră.

Calitatea somnului este extrem de importantă nu doar pentru a ne simţi bine din punct de vedere fizic, ci şi pentru formarea şi consolidarea memoriei. Cine are probleme cu somnul, mai ales în faza REM, riscă să nu-şi aducă aminte ce s-a întâmplat în urmă cu câteva zile.

În societatea actuală sunt din ce în ce mai multe persoanele care, din motive diverse,  au mari probleme cu somnul. Aceste probleme nu sunt de neglijat, ba dimpotrivă, dacă nu vrem să bântuim într-o lume fără amintiri.

Articol scris de Cătălina Oana Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi colaborator al Scientia.ro