Pe data de 31 august, credincioșii ortodocși prăznuiesc punerea în raclă a Brâului Maicii Domnului. De altfel, încă din primii ani ai creștinismului, credincioșii au arătat evlavie față de lucrurile care au aparținut Mântuitorului Iisus Hristos, Maicii Domnului sau sfinților.
Multe dintre aceste obiecte au fost păstrate cu sfințenie, așezate în locuri de cinste, adeseori pentru ele fiind ridicate biserici.
Brâul Maicii Domnului a fost adus de la Ierusalim la Constantinopol în timpul împăratului Arcadius (395-408) și a fost așezat într-o raclă de aur în biserica închinată Născătoarei de Dumnezeu, numită Chalcopratia, și zidită de împăratul Teodosie al II-lea cel Tânăr (408-450).
Puteri vindecătoare ale Brâului Maicii Domnului
Îmbolnăvindu-se soția împăratului Leon al VI-lea Filosoful sau cel Înțelept (886-912), împărăteasa Zoe, de o boală cumplită, incurabilă, a visat într-o noapte că se va vindeca dacă peste ea va fi așezat Brâul Maicii Domnului.
La rugămintea împăratului Leon, patriarhul Constantinopolului a luat Brâul Maicii Domnului și, înconjurat de un sobor de preoți, a mers în curtea palatului, unde cu toții s-au rugat pentru însănătoșirea împărătesei.
Aceasta s-a închinat, a adus cinstire Brâului Maicii Domnului și atingându-se de el pe dată s-a vindecat. Apoi, Brâul a fost așezat înapoi în raclă și a fost rânduită prăznuirea acestei minuni spre lauda Maicii Domnului.
Potrivit tradiției, Maica Domnului a țesut acest brâu cu mâinile sale, din păr de cămilă, și l-ar fi dăruit în momentul înălțării ei la Cer Sfântului Apostol Toma.
Rugaciunea vindecatoare Brâul Maicii Domnului
„Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, bucură-te, ceea ce eşti plina de dar, Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei şi binecuvântat este rodul pântecului tău, că ai născut pe Hristos, Mântuitorul sufletelor noastre. Prea Sfântă Marie, roagă-te pentru noi păcătoşii, acum şi în ceasul morţii noastre. Sub îndurările tale scăpăm şi noi. Rugăciunile noastre nu le trece cu vederea şi de primejdii ne scapă, una Curată şi Binecuvântată.
Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, apără, mântuieşte şi păzeşte pe robul tău (numele) de tot răul şi necazul, de toate bolile şi durerile, de toate farmecele, vrăjitoriile şi blestemele, ca întreg şi sănătos sa fie robul tău. Ca şi cu o comoară luminata, Preacurată de Dumnezeu Născătoare cu prea cinstitul tău brâu, robul tău, (numele) se încununează şi se luminează, bucurându-se şi în taină se veseleşte, Stăpână, strigând către tine:
Bucură-te, coroană cinstită şi cununa dumnezeieştilor măriri. Bucură-te, ceea ce eşti mărirea împlinirii, a veşnicei măriri şi veselii. Bucură-te, prin care răsare bucuria. Bucură-te, prin care piere blestemul.
Bucură-te, pântecele întrupării dumnezeieşti. Bucură-te, îndraznirea celor muritori către Dumnezeu, Bucură-te, muncirea vrăjmaşmilor celor nevăzuţi. Bucură-te, îndrăznirea cea nebiruită a purtătorilor de duhuri rele.
Bucură-te, ceea ce ne curaţi de păcate şi de lucruri spurcate. Bucură-te, căderea dracilor. Bucură-te, uşa mântuirii. Bucură-te, dătătoarea darului celui dumnezeiesc. Bucură-te, cămaşa nunţii cele fără de sămânţa. Bucură-te, lauda cea de cinste a preoţilor celor cuvioşi. Bucură-te, prin care cad vrăjmaşii. Bucură-te, mântuirea sufletului meu. Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară. Amin”.