Sunt sute de ani şcolari chiuliţi într-un singur semestru la liceele slabe. Reportaj despre dezastrul din vară, descris încă din ianuarie.

La Liceul Agricol Holboca, la o aruncătură de băţ de Iaşi, nu se ştie cine chiuleşte mai mult: elevii sau directorul. Şi această cursă cot la cot nu e uşoară deloc, pentru că şcoala a avut o medie de 118 absenţe pe elev, în primul semestru. E ceva, dacă te gândeşti că semestrul a avut trei luni mari şi late, iar fiecare elev a lipsit o lună, în medie. Şi totuşi, directorul Constantin Rotariu dă tot la fel de des pe la şcoală ca şi discipolii săi. Săptămâna trecută, reporterii l-au căutat trei zile la rând: l-am aşteptat, am sunat, am insistat, am plecat, ne-am întors, un singur răspuns: "Nu este, n-a venit".

Totul ar fi comic dacă motivul pentru care am ajuns la Holboca n-ar fi fost unul serios: de patru sesiuni de Bacalaureat, aici nimeni n-a mai luat acest examen. Se toacă milioane de lei de la buget cu utilităţile, cu renovările, cu salariile profesorilor, părinţii cheltuie alte mii de lei ca să-şi ţină patru ani copiii în şcoală şi totul e o mare cacealma. Vă dăm în ianuarie ştirea pe care o veţi citi în iunie: zero absolvenţi la Bac.

"Sunt reguli, nu ne jucăm aici"

Miercuri, la 8 fără un sfert, fix şapte elevi intrau la cursuri. I-am numărat până la fix, când elevul de serviciu s-a dus şi el la oră. În spatele uşilor, gălăgie ca în pauză. "Profesorul e în clasă, e pur şi simplu gălăgie", ne lămureşte Florin, elevul de serviciu. La 8 şi 20 venea agale încă un licean, cu mâinile în buzunare, fără măcar un caiet în mână. "Nu-i problemă că am întârziat", ne explică, râzând şmecher.

La secretariat avem prima încercare de-a ajunge la conducere. "Domnu’ director nu este astăzi. Atât pot să vă spun, că nu este", e acră secretara. Ne dă un număr de fix, pe care-l aveam, dar suntem avertizaţi: "Să sunaţi înainte!". La ieşire, dăm nas în nas cu "profesorul de serviciu", impacientat de prezenţa ziariştilor: "Eu trebuie să păzesc cine intră, cine iese. Sunt reguli de urmat, nu ne jucăm aici", ne pune la punct dascălul.

Cinci elevi în clasă  şi cu proful, şase

A doua zi schimbăm tactica, mergem la ora 11, când cursurile sunt în toi. Mergem ţintă la biroul directorului, dar o funcţionară ne taie calea: "Directorul nu este la şcoală, aţi face bine să veniţi mâine". Hotărâm să deschidem la întâmplare uşa unei clase de-a XI-a. Cinci elevi înăuntru şi profesorul de matematică. "Suntem mai mulţi, dar acum sunt plecaţi la ateliere", ne lămureşte un băiat din prima bancă.

Ne învârtim prin curte până la pauză. Moment comic, trei elevi se duc la colţul şcolii împreună cu un profesor şi se apucă toţi să tragă din ţigară. Ne apropiem, iar dascălul, care n-a vrut să se prezinte, pentru că nu e autorizat să discute cu presa, ne lămureşte: "Mulţi lipsesc pentru că sunt copii nesupravegheaţi. Aici sunt elevi cu părinţi în străinătate. Noi le trimitem scrisoare de înştiinţare că îi exmatriculăm. Ei stau şi pândesc plicul şi îl fură". Apoi se întoarce cu spatele, semn că a terminat discuţia.

Anii de liceu, o butaforie cu bani de la buget

A treia zi îl sunăm pe director. După patru apeluri, secretara e nervoasă: ne spune că directorul nu este, nici adjunctul, alt om din liceu care să ne prezinte situaţia absenţelor şi a notelor elevilor nu există. Până la sfârşitul programului, vineri, ora 16, sunăm şi nu mai răspunde nimeni.

La Liceul Holboca dezastrul a început din 2008, când doar doi elevi au luat Bacul. Din 2010, examenul de maturitate a devenit o misiune imposibilă. În toamnă, Inspectoratul Şcolar a luat măsuri, înlocuind 24 de directori de şcoli din judeţ, dar Constantin Rotariu a rămas pe post. În ianuarie anul acesta s-a dat publicităţii situaţia absenţelor: Holboca e pe primul loc, la distanţă uriaşă de locul II. Un elev de-aici a chiulit, statistic, una din trei zile de şcoală.

La presiunile ministrului Daniel Funeriu, liceele au ordin să exmatriculeze chiulangiii, dar la Holboca practic toţi elevii ar trebui excluşi. Cei patru ani de şcoală la Liceul Agricol sunt o vacanţă perpetuă condimentată cu munci agricole. Sunt 20 de cadre didactice şi un director care se ascunde de presă ca într-o comedie mută. Pentru aceşti dascăli, educaţia e o butaforie subvenţionată de la buget. "Dacă educaţia este o funcţie, o justificare, aceasta este să pregătească tinerii pentru viitor.“ MOTTO-UL LICEULUI AGRICOL HOLBOCA, citat de pe frontispiciul şcolii 900.000 de ore au absentat elevii din judeţul Iaşi pe parcursul primului semestru, adică echivalentul a 100 de ani şcolari DIRECTOR DE ŞCOALĂ PANICAT

"Pe aceşti tineri nu-i mai sperie nimic"

În Capitală, Colegiul Tehnic "Edmond Nicolau" a fost lingura de lemn la Bac-ul din vară, cu 1% promovabilitate. Profesorii spun că nici anul acesta elanul elevilor nu este prea mare şi că mulţi privesc Bac-ul ca pe o chestie de noroc. La ora 14.00, când se încheie cursurile, liceenii ies pe poarta şcolii trăgând cu sete din ţigări.

"Nu mă face diploma mai deştept"

Un băiat bine înfofolit îşi aşteaptă iubita în poarta şi o întâmpină cu un bulgăre de zăpadă direct în faţă. "Eşti nebună? Cu mijlocul gol pe gerul ăsta?", apoi o ia dragăstos de după umeri.

Întrebat cum stă cu pregătirea pentru Bac, băiatul zice că Funeriu "vrea să distrugă tineretul". "Sincer, cum m-am bazat pe copiat de prin şcoala generală, aşa mă bazez şi acum".

Prietena lui e mai mică, va da Bac-ul peste doi ani. "Eu zic că şi profesorii trebuie să-şi dea interesul, nu numai noi. Sunt unii care nu ştiu să se impună la clasă, toată ora e caterincă şi nimeni nu poate învăţa nimic".

Fata spune că e important pentru ea să ia Bac-ul, spre deosebire de iubitul ei, convins că diploma n-o să-l facă mai deştept. "Dacă eram bun la carte mă găseaţi acum la liceu de tocilari, nu aici. Las’ că-s bun de gură", găseşte el rapid soluţia şi-l umflă râsul.

Meditaţiile gratuite, neinteresante

Un alt liceu cu rezultate proaste este Colegiului Tehnic de Poştă şi Telecomunicaţii "Gh. Airinei", unde au trecut examenul doar 6% dintre elevi. Directorul şcolii, Radu Seefeld, nu se fereşte să spună lucrurilor pe nume: "Bac-ul de anul trecut nu i-a speriat deloc. Nimic nu-i mai sperie. Vara trecută, după prima sesiune, am făcut pregătire în şcoală ca să ia examenul măcar în toamnă. Ştiţi câţi au venit? Doi-trei. Sunt absolut dezinteresaţi de carte".

Din disperare de cauză, directorul a făcut un parteneriat cu Asociaţia Română pentru Coaching, care, într-un proiect pilot desfăşurat în şase şcoli din ţară va încerca să crească interesul tinerilor pentru învăţătură. Specialiştii îi vor învăţa pe profesori cum să-i stimuleze pe elevi, să implice părinţi şi să reducă absenteismul.

SE REDUC CLASELE LA LICEELE SLABE

Reformă: cine n-are absolvenţi nu mai primeşte elevi de-a IX-a

După Bac-ul din vară, s-a luat în sfârşit o măsură reformatoare. Liceele cu promovabilitate sub 15% vor avea din toamna lui 2011 un număr redus de clase de-a IX-a. Aceasta înseamnă mai puţine norme, mai puţine cadre didactice, mai puţine salarii, ceea ce ar trebui să-i trezească din amorţeală pe profesorii din aceste şcoli.

Oana Badea, secretar de stat în Ministerul Educaţiei, e conştientă că "aluatul" cu care lucrează profesorii din liceele slabe nu e foarte bun: "Cadrele didactice trebuie să-şi asume acest lucru, e misiunea pe care şi-au ales-o. Trebuie să pună în faţa elevilor şi a părinţilor o oglindă în fiecare an pentru a şti exact cum stau şi să nu aibă pretenţia să ia Bacalaureatul dacă nu sunt pregătiţi".

Dar cum învăţământul rămâne obligatoriu, şcolile slabe tot nu vor fi desfiinţate.

OPTIMISM

La Colegiul Tehnic de Vest, un diriginte de-a XII-a spune că 6 elevi din 20 s-au apucat de învăţat. Dar mulţi nici gimnaziul nu l-au făcut ca lumea

În vară, un singur elev a luat Bac-ul la Colegiul de Vest din Timişoara. În sesiunea de toamnă au mai reuşit să se salveze încă cinci tineri, dintr-un total de 400. Şi-acum catalogul e plin de note de la 3 la 6 la obiectele grele, dar profesorii spun că parcă se simte un uşor aer de înviorare a interesului pentru şcoală.

"Profii se prosteau la oră, spuneau poveşti"

În reportajul făcut în vară de EVZ, elevii declarau sub anonimat cum decurgeau orele la acest liceu: "Profii nu se interesau dacă înţelegem ce ni se preda, unii stăteau la poveşti ori se prosteau în clasă, iar noi foloseam un caiet pentru toate materiile".

Din toamnă, corpul didactic de la Colegiul de Vest a "coborât milităria din pod". Se pun absenţe la sânge şi nu se mai tolerează elevii neatenţi la ore.

O elevă de-a XII-a ne-a povestit ce s-a schimbat: "Mai ales la materiile care sunt probe la Bac, profii nu mai lipsesc, la mate ni se explică şi de trei ori dacă nu înţelegem, se predă foarte strict. Suntem scoşi la tablă. La Română primim temă la fiecare oră, adică de trei ori pe săptămână".

Prima regulă: fără telefon la oră

Directorul adjunct Cosmin Hogea explică faptul că nu mai există o singură categorie de elevi, toţi o apă şi-un pământ, ci două categorii: cei care au devenit activi şi cei care continuă să vină cu un singur caiet la şcoală.

"Prima regulă pe care am impus-o din toamnă: fără telefoane mobile în timpul orei", spune profesorul, care nuanţează: "Unii s-au speriat de dezastrul din vară, dar, ca să fim corecţi, locul celor mai mulţi de-aici ar fi la şcoala profesională".

Chiulangiii sunt îndepărtaţi, 43 de elevi fiind exmatriculaţi într-un singur semestru. E liceul cu cel mai mare număr de absenţe din Timişoara, 640 de elevi adunând în trei luni de şcoală 34.000 de ore lipsă. După ore, ne iese în cale un băiat din a doua categorie, a celor care au capitulat deja: "Şcoala e plictisitoare. Voi pleca dincolo după ce termin anul, îmi fac un viitor, căci aici nu prea merg lucrurile". Recunoaşte: are un singur caiet pentru patru materii şi nu-şi face nicio temă.

Au liceul, dar le lipseşte gimnaziul

Inspectoratul Şcolar Timiş încearcă să redreseze Colegiul de Vest, comasându-l cu Liceul Tehnic "Ion Mincu", a cărui specializare este mai căutată pe piaţa muncii.

"Principala problemă la Colegiul de Vest o constituie frecvenţa foarte slabă, dezinteresul fiind un efect al lipsei unei perspective reale după terminarea liceului. Prin comasare, absolvenţii vor avea specializări mai căutate în actualul context economic", explică Francisc Halasz, inspector şcolar general adjunct.

Directorul adjunct Cosmin Hogea mai punctează totuşi o anomalie: au chiulangii cu recorduri istorice la clasa a IX-a, dar nu-i pot exmatricula pentru că învăţământul este obligatoriu în România. "Se observă însă o scădere a absenţelor la clasa a XII-a şi asta ne bucură", mai spune el.

Mihai Filip, diriginte la an terminal, a făcut un calcul: "Cam şase elevi din 20 şi-au schimbat atitudinea. Notele sunt mici, între 3 şi 6 la Matematică, un pic mai bine la Română, dar aici au ajuns elevi care n-au luat Testele Naţionale într-a VIII-a". "Absenteismul la ore poate fi explicat şi prin faptul că anumite specializări nu mai au căutare pe piaţa muncii.“ FRANCISC HALASZ, inspector general adjunct al ISJ Timiş Citiți și:

• Simulare a Bacalaureatului în Harghita, judeţul campion la promovabilitate
• Ministerul Educaţiei a decis cum sunt „pedepsite” liceele catastrofă la BAC
• Bac-ul din 2012, la fel de dur precum cel de anul trecut. Elevii, pe jar
• Bacalaureatul olimpicilor începe în 12 mai