Guvernul a cheltuit cinci milioane de euro pentru şcolirea a 149 de tineri viitori manageri publici pe care acum nu vrea să-i mai angajeze.

Zeci de tineri care au beneficiat în ultimii trei ani de studii în străinătate, plătite de Guvernul României, bat şi azi pe la uşile statului pentru un loc de muncă. Ei au fost trimişi la şcoli străine, cu motivaţia pompoasă că la întoarcere „vor revigora“ administraţia publică românească de pe funcţii de răspundere. Programul „Bursa Specială Guvernul României“ (BSGR) a produs, deocamdată, numai şomeri de lux.

Pentru majoritatea bursierilor acest program a fost o păcăleală frumos ambalată în legislaţie şi promisiuni. Dintre cei 149 de tineri bursieri, 90 sunt încă la studii în străinătate. Absolvenţii însă (restul de 59) nu lucrează în poziţiile promise prin contract. Mulţi au renunţ at să mai aştepte şi lucrează în alte firme din ţară şi din străinătate. Alţi 18 au decis însă să dea în judecată statul pentru a-şi primi drepturile garantate prin contract, şapte dintre ei declanşând deja proceduri individuale în instanţă pentru rezilierea contractelor fără să fie nevoiţi să plătească vreo despăgubire.

Chiar dacă programul le obligă să le ofere locuri de muncă bursierilor, instituţiile statului, îmbâcsite de birocraţie, sunt în continuare incapabile să le asigure un post. Cu atât mai mult cu cât aceşti tineri trebuie, prin contract, să deţină posturi de conducere şi de răspundere, care sunt deja ocupate. Masterand în Germania aştept post de manager

Sergiu Olteanu este unul dintre bursierii care-şi doreşte ca programul să funcţioneze. A absolvit masterul de Ştiinţe juridice la Universitatea Passau şi masterul de Drept economic european la Universitatea Wurzburg cu Summa cum Laude („cu cele mai înalte onoruri“ - n.r.) şi şef de promoţie. În prezent, Sergiu e doctorand la Universitatea Osnabruck, în Germania, şi crede că şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale faţă de statul român. „Nu e vorba despre orice fel de loc de muncă, ci sunt posturi de conducere în administraţia locală pe care noi le merită m“, spune, hotărât, bursierul.

În plus, statul român este cel care pierde, după părerea tânărului. „S-au cheltuit atâţia bani pentru aceste burse şi principalul păgubit e contribuabilul român“, mai spune absolventul. Sergiu este acum consilier la Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice, loc de muncă pe care şi l-a găsit singur. A dat visul american pe România

În aceeaşi situaţie se află şi Radu Oprea, absolvent al masteratului în administraţie publică la Universitatea Pepperdine din SUA, în 2007. Avea oferte să se stabilească în SUA, dar a fost obligat de contractul semnat cu Guvernul României să se întoarcă acasă. Totuşi, nici după un an de la întoarcerea în ţară nu i-a fost repartizat un loc de muncă. Pentru că a luat de la BSGR suma maximă care se putea cere, de 30.000 de euro pe an, timp de doi ani, tânărul este obligat, teoretic, să lucreze în administraţie cinci ani.

El a aşteptat un an fără niciun venit - până în mai 2008 - când a urmat cursul INA, timp de trei luni. Momentan, s-a angajat la Agenţia pentru Sprijinirea Studenţilor şi face naveta, săptămânal, din Galaţi în Capitală dintr-un motiv foarte simplu: „Nu-mi permit altfel. România nu-i ca America!“. Din Belgia, cu dezamăgire

Sebastian Munteanu a terminat studiile în Suedia în 2007 şi s-a întors în ţară. Conform contractului cu guvernul ar fi trebuit să-şi completeze studiile cu un curs de trei luni făcut de INA.

Cum organizarea cursului s-a lăsat aşteptată timp de un an, Munteanu şi-a găsit un loc de muncă. Apoi a înfiinţat şi Asociaţia „besegeriştilor“ (bursierilor BSGR) cu care spera să rezolve problemele implementă rii bursierilor în administraţia locală, cunoscând încă de atunci problemele „generaţiei 2006“ de bursieri.„Când a venit notificarea de a participa la cursul INA, eu lucram de o jumătate de an în privat.

Pentru că acel curs de trei luni era intensiv opt ore pe zi, patronul firmei la care lucram nu a vrut să înţeleagă situaţia mea şi m-a concediat“, povesteşte acesta detaşat. În urmă cu trei luni, Munteanu a plecat în Belgia ca să muncească.

CONDIŢII   Note bune şi revenire la vatră Bursa specială a Guvernului României era un proiect ambiţios, gândit ca „o alternativă viabilă la «exodul creierelor», prin investiţia în dezvoltarea capitalului intelectual şi crearea oportunităţilor pentru tinerii români de a-şi construi o carieră în ţară“, după cum e prezentat pe site-ul www.burseguvern.ro. Condiţia care se punea bursierilor era ca aceştia să obţină cel puţin calificativul „bine“ la examene, să se întoarcă în ţară şi să îndeplinească funcţii de răspundere şi conducere în administraţ ie, pe o perioadă cuprinsă între 3 şi 5 ani, în conformitate cu suma de bani pe care a primit-o fiecare bursier. Datoria statului român era să le ofere câte un loc de muncă. Cu toate acestea, cei aproape 60 de tineri care au finalizat studiile aşteaptă şi azi să fie plasaţi pe un post corespunzător calificării lor. Statul a cheltuit pe acest proiect aproximativ 5 milioane de euro.

MANAGERI FĂRĂ SCAUN

Lungul drum de la facultate până la un loc de muncă în România   La întoarcerea în ţară, tinerii trebuiau să urmeze un curs intensiv la INA, al cărui start a fost amânat cu un an. Astfel, absolvenţii veniţi în 2007 în ţară au urmat cursul abia în perioada mai-august 2008.   După finalizarea pregătirii, când au cerut să fie încadraţi în posturile prevăzute de contract, au intervenit alte probleme. Comisia managerilor publici nu a validat acest curs şi li s-a cerut să urmeze un altul pentru a fi numiţi manageri publici. În prezent, cel mai exact termen de începere a noii „specializări“ este „la anu’“. Autorii programului dau vina pe terminologie

Reprezentanţii Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), responsabil de implementarea proiectului, consideră că organizarea celui de-al doilea curs este un „favor“ pe care-l fac tinerilor care nu vor altă funcţie oferită de ei, ci doar una de manager public.

„Bursa Specială Guvernul României are drept scop formarea de tineri care vor ocupa poziţii de conducere şi de răspundere în administraţia publică, şi nu poziţii de manager public, acestea din urmă având un regim diferit şi fiind guvernate de alte acte normative. Întrucât mulţi dintre absolvenţii BSGR au dorit să devină manageri publici, autorităţile competente în ceea ce priveşte formarea şi repartizarea managerilor publici au căutat o soluţie pentru compatibilizarea programelor“, explică Răzvan Antonescu, training&academic officer al PNUD.   Tinerii susţin însă în continuare că ceea ce li s-a promis de la început sunt posturile de manageri publici şi oricum, până în prezent, nu li s-a oferit un alt loc de muncă. Managerul public este un funcţionar cu un statut special. Nu e neapărat o poziţie de conducere, dar un loc de muncă bine remunerat. Un salariu de manager public ajunge la aproximativ 3.000 de lei pe lună.   Legislaţia îi contrazice

Ordonanţa de Urgenţă 56/2004 privind crearea statutului special al funcţionarului public denumit manager public specifică, la art. 10, alin. (1): „Pot ocupa funcţia publică de manager public, în urma unei evaluări realizate de comisie, următoarele categorii de persoane, după cum urmează: a) (…) b) (…) c) absolvenţii programelor de burse speciale «Guvernul României», cu condiţia să urmeze un program intensiv de formare specializată în administraţia publică, în România, organizat de Institutul Naţional de Admnistraţie sau de alte instituţii de formare continuă“, curs pe care tinerii deja l-au urmat. Premierul le dă dreptate, însă degeaba

Ultima generaţie, venită în ţară în iunie 2007 după absolvirea studiilor, a trimis un memorandum primului-ministru. Acesta l-a dat mai departe, spre implementare, autorităţilor competente, însă până acum nu şi-a găsit rezolvare.

În procesul pe care Sergiu Olteanu, împreună cu alţi zece colegi ai săi l-au intentat la Curtea de Apel Braşov împotriva Comisiei BSGR, Comisiei pentru Manageri Publici, Unităţii de Implementare a BSGR, Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, Ministerului Educaţiei şi Ministerului Internelor, reclamanţii cer să fie grăbite procedurile pentru numirea lor în una dintre funcţiile prevăzute în contract.

Procesul, care a fost intentat în luna aprilie, riscă o tergiversare până în ianuarie 2009, deoarece instanţa le-a cerut tinerilor o listă cu semnăturile celor care vor să fie reprezentaţi în proces. „Nu pot strânge lista mai devreme de ianuarie pentru că mulţi sunt plecaţi din ţară. Avem vreo şapte semnături din 15 câte ar fi nevoie“, spune Sergiu Olteanu.

PNUD îşi rezervă dreptul de a nu comenta desfăşurarea procesului intentat împotriva statului român. Liviu Radu, secretar de stat al Ministerului Internelor şi Reformei Admnistrative, refuză de asemenea să facă alte comentarii cu privire la proces. Alţi şapte bursieri au angajat un avocat pentru a cere rezilierea contractului cu statul român, fără să plătească vreo despăgubire. Generaţiile viitoare vor avea mai mult noroc Nimeni nu are o soluţionare pentru situaţia creată, mai mult decât datul din umeri şi promisiunea că următorii absolvenţi vor avea mai mult noroc. „Bursierii sunt pe traseu, vor fi numiţi în posturile de manageri în sectorul public în viitorul apropiat. Legislaţia a avut multe probleme de la început, au fost dificultăţi pentru găsirea posturilor pentru aceştia. Oricum, sunt lucruri care se prevăd în noua legislaţie, şi cei care se vor întoarce în ţară vor fi numiţi cum trebuie“, asigură secretarul de stat Liviu Radu.   Teoria conform căreia absolvenţii urmează să-şi primească posturile este confirmată şi de reprezentanţii PNUD. „Demersurile întreprinse în cursul anului 2008 în vederea repartizării sunt încă în desfăşurare“, explică Răzvan Antonescu. În ciuda asigurărilor date de autorităţi, bursierii încă aşteaptă numirile în funcţiile promise.

AŞTEPTĂRI. Sergiu Olteanu vrea ca programul guvernului să funcţioneze

AMINTIRI. Radu Oprea, alături de Jebb Bush, fratele preşedintelui SUA